Prefigurarea unei vizite istorice a papei Francisc în SUA

936

Președintele Camerei Reprezentanţilor, republicanul John Boehner, l-a invitat pe papa Francisc să ţină un discurs în Congresul american. Dacă va accepta această invitaţie oficială, papa va deveni primul Suveran Pontif care a luat cuvântul într-o reuniune a legislativului american. Ar fi, probabil, un eveniment ce va suscita mult interes, dar va genera și multe speculaţii.

„Papa Francisc a reuşit să inspire milioane de americani. Îndemnurile pentru protejarea celor mai vulnerabili dintre noi au trezit inimi de pe toate continentele”, a declarat republicanul John Boehner, potrivit unui comunicat înaintat presei. „Invitaţia de a se adresa ca șef de stat, într-o ședinţă comună a Camerei și Senatului ar onora naţiunea noastră în conformitate cu cele mai bune tradiţii ale instituţiilor noastre democratice”, a declarat Boehner în continuarea comunicatului. „Aceasta ar oferi, de asemenea, o oportunitate excelentă poporului american, precum și naţiunilor lumii să audă mesajul lui în întregime”.

În cazul în care va accepta această invitaţie, papa Francisc va marca un alt moment istoric pe lângă cele care deja și-au pus amprenta asupra activităţii sale. Nici un papă sau lider religios, care are și atribuţii de șef de stat, nu s-a adresat vreodată Congresului, ceea ce ar presupune să fie „o vizită fără precedent”, notează USA Today.

O invitaţie unică, deocamdată fără răspuns

Deocamdată nu se cunoaște un răspuns oficial din partea Pontifului roman. „Rugaţi-vă pentru mine” sunt cuvintele scrise pe twitter cu ocazia împlinirii unui an de pontificat. Unii deja speculează că ar fi un răspuns la invitaţia americanilor.

Papa Francisc oricum intenţiona să efectueze o vizită în Statele Unite în anul 2015, însă fără a fi anunţat un program concret, susţine CNN. Nu ar fi o premieră. Întâlniri între președinţi ai SUA și Suverani Pontifi au mai avut loc. Ultima s-a derulat în 2009, fiind înregistrată ca a 27-a întâlnire între un preşedinte american şi un Suveran Pontif. Cu un an înainte, papa Benedict al XVI-lea a făcut cea de a doua vizită a unui papă la Casa Albă.

Raportându-ne la aceste aspecte, este evident că o vizită a Papei pe tărâm american a intrat deja în uzanţele obișnuite ale diplomaţiei internaţionale. Interesul nu ar fi cu nimic mai diferit decât orice vizită a unui șef de stat. Lucrurile se schimbă atunci când vorbim de o invitaţie adresată unui șef religios de a se adresa legislativului american.

Republicanii îl invită pe papă ca „partener”

Pentru mulţi, solicitarea efectuării acestei vizite poate părea ciudată, dacă nu și controversată. O explicaţie imediată ar putea fi găsită. Boehner este catolic. Suficient pentru a înţelege substratul acestui demers. Dar nu și complet. O privire într-un context mai larg poate aduce clarificări în privinţa acestei invitaţii.

Republicanii îl acuză pe președintele Barack Obama că s-a lansat într-un atac „sistematic” împotriva religiei prin reforma asigurărilor din sănătate, care prevede obligarea asiguratorilor de a rambursa cheltuielile pentru contracepţie. Celebra Obamacare este controversată fiindcă, în opinia contestatarilor, presupune un control al nașterilor. În cadrul unui discurs virulent, chiar John Boehner a subliniat că această reformă „reprezintă un atac fără echivoc împotriva libertăţii religioase din ţara noastră”. Confruntările pe zona religioasă s-au înteţit în ultimul timp, tot mai intense fiind vocile care acuză un derapaj a consacratei libertăţi religioase americane. Un discurs al lui Francisc cu siguranţă ar atinge puncte de pe agenda republicană.

Pare destul de probabil ca, în eventualitatea acestei vizite, Suveranul Pontif să se orienteze și spre alte probleme stringente care frământă societatea americană. Este de așteptat ca filosofia de viaţă ce se ascunde în spatele „corectitudinii politice”, problema homosexualităţii sau a capitalismului necontrolat să fie în atenţia sa. Acestea sunt teme asupra cărora papa s-a pronunţat deja și ne putem aștepta ca ele să fie abordate. Stă în uzanţa sa să atace subiectele direct și fără menajamente. Sărăcia este una dintre temele sale predilecte. Mai mult ca probabil că nu va fi ignorată, în condiţiile în care penuria socială în SUA a atins cote îngrijorătoare.

Un papă aplaudat la scară generală

Nu doar lupta în arena politică, motivată și de chestiuni religioase, este cea care a condus la invitaţia papei. Contextul este mult mai larg de atât și se regăsește în popularitatea de care Francisc I se bucură în momentul de faţă. Astfel, putem înţelege motivul pentru care invitaţia lansată de republicani a fost primită bine primită inclusiv de tabăra opusă. Nancy Pelosi, liderul opoziţiei democrate din Camera Reprezentanţilor, a declarat că salută această iniţiativă. Nimic surprinzător aici.

Nu mai surprinde nici faptul că și protestanţii au început să privească favorabil la prestaţia papei. „Efectul Francisc” nu a lăsat urme doar în mediul catolic. „Sunt protestant, dar şi un fan al Papei Francisc”, a declarat Zuck Hunt, scriitor şi speaker american. Fascinat de prestaţia actualului papă, Hunt constată că „acest om umil din Argentina, care nu pare să aibă grijă de campanii de mobilizare sau de marketing”, a ales să întruchipeze dragostea lui Dumnezeu pentru cei mai neînsemnaţi indivizi. Pentru America protestantă această atitudine contează enorm.

O mână întinsă dinspre Roma

Nu poate fi ignorat faptul că atitudinea Vaticanului în relaţiile interreligioase s-a modificat substanţial. Suntem departe de conservatorismul afișat după Conciliul Vatican I (1870), prin care se afirmau fără echivoc infailibilitatea papală și adevărul unic deţinut de către Biserica Catolică. Atitudinea actualului papă marchează o deschidere fără precedent în istoria Vaticanului începând cu cel de-al doilea conciliu (1962-1965).

Politica de „aggiornamento” începută atunci pare a se deschide prin Francisc spre noi drumuri încă nebănuite. Semnale de prietenie au fost trimise deja către biserica ortodoxă, chiar și către protestanţii harismatici. Ateii și homosexualii au intrat și ei pe lista preocupărilor semnată de către liderul de la Vatican. Dincolo de speculaţiile care pot fi făcute cu privire la ceea ce va urma, rămâne o evidenţă faptul că primul an de pontificat al lui Francisc a recuperat mult din imaginea șifonată a Bisericii Catolice. Rămâne de văzut cum va continua să răspundă omenirea la gesturile extrem de surprinzătoare ale fostului cardinal Bergoglio și care vor fi implicaţiile unui eventual discurs în faţa forului legislativ american.