Meloterapia religioasă protejează sănătatea creierului

804

Sunetele au fost din cele mai vechi timpuri apreciate pentru rolul lor terapeutic. Stresul este doar unul dintre învinșii seninătăţii aduse de muzică. Însă, nu toate stilurile de muzică au aceleași efecte. Și nu întotdeauna aceste efecte sunt benefice. Despre muzica religioasă însă, un studiu recent argumentează că are un impact profund pozitiv asupra sănătăţii mentale.

Studiile anterioare au evidenţiat faptul că persoanele cu o demenţă moderată și chiar severă pot înregistra îmbunătăţiri semnificative ale abilităţilor lor cognitive după ce ascultă melodiile lor preferate. Acum, un nou studiu sugerează că anumite tipuri de muzică, religioasă și mai ales muzica gospel, sunt eficiente în creșterea stării de sănătate mintală odată cu înaintarea în vârstă.

Studiul a corelat ascultarea muzicii religioase cu o scădere a anxietăţii generate de perspectiva morţii, cu o creștere a satisfacţiei de viaţă sau a respectului de sine, menţionează Medical Daily. Aceste rezultate sunt aceleași, indiferent de rasă, sex sau statutul socio-economic al indivizilor.

Studiul a avut ca subiecţi atât persoane de rasă albă, cât și persoane de culoare, în vârstă de cel puţin 65 de ani. Nu toţi erau creștini practicanţi, unii s-au identificat ca neafiliaţi religios și fără interes în zona spiritualităţii. Cele 1.024 de persoane participante au fost întrebate cât de des au ascultat muzică religioasă sau muzică gospel, răspunsurile fiind cuprinse pe o scară de la „niciodată” la „de mai multe ori pe zi”.

Apoi, cercetătorii au măsurat cât de puternic au răspuns participanţii la o serie de declaraţii. Acestea au inclus : „Mi se pare dificil să fac faţă perspectivei morţii” , „Aceștia sunt cei mai buni ani din viaţa mea”, „Am o atitudine pozitivă faţă de propria persoană” și „Am control asupra celor mai multe lucruri care s-au petrecut în viaţa mea”.

Muzica religioasă influenţează psihologia umană

Rezultatele au evidenţiat că frecvenţa ascultării muzicii religioase poate fi asociată cu o diminuare a fricii resimţite în perspectiva apropierii morţii, dar și cu o creștere a unei atitudini pozitive faţă de viaţă.

De asemenea, cercetătorii au menţionat că muzica religioasă poate să consolideze starea de confort psihic pe măsură ce ascultătorul înaintează în viaţă. Într-un comunicat de presă recent, cercetătorii și-au exprimat speranţa că rezultatele ar putea contribui la creșterea gradului de conștientizare a efectelor pozitive a muzicii religioase și, probabil, la utilizarea acesteia ca un instrument pentru îmbunătăţirea sănătăţii mintale.

„Având în vedere că muzica religioasă este disponibilă pentru cele mai multe persoane – chiar și celor care din motive de sănătate ar putea fi împiedicate să participe la aspectele formale ale vieţii religioase – ar putea fi o resursă valoroasă pentru promovarea sănătăţii mintale”, au concluzionat cercetătorii.

Faptul că religia are un aport important în îmbunătăţirea trăirilor lăuntrice nu mai constituie o necunoscută. Un alt sondaj realizat de Gallup Well-Being a constatat că americanii religioși au o stare psihică mai bună decât non-religioșii, indiferent de vârstă. Potrivit The Huffington Post, evreii, mormonii, musulmanii și catolicii americani înregistrează cele mai înalte valori în privinţa stării psihice. Prin contrast, cei fără identitate religioasă au înregistrat cele mai mici scoruri.

Meloterapia salvează vieţi

Terapia prin muzică se studiază de multă vreme, în cadrul programelor de masterat din Europa şi Statele Unite. Numai în UE există peste 30 de astfel de programe. Creșterea importanţei acestui domeniu este un rezultat al faptului că meloterapia s-a impus ca un domeniu aparte în tehnicile paleative. Oamenii de știinţă au demonstrat eficienţa acesteia în diminuarea durerilor și creșterea tonusului în faţa suferinţei. Chiar și condiţiile cele mai vitrege pot fi învinse prin calitatea muzicii ascultate.

Pentru multe victime ale brutalităţii naziste, muzica a fost un mijloc important de supravieţuire, menţionează și site-ul Muzeului Holocaustului de la Washington. „Acești evrei nebuni își cântă propriul lor Requiem”, ar fi spus Adolf Eichmann, arhitect principal al genocidului, după participarea la unul dintre spectacolele din lagărul de la Terezin, situat în Cehoslovacia ocupată. Pentru Schachter și colegii săi prizonieri, Recquiem-ul nu a fost un act de supunere fatidică, ci o terapie împotriva terorii ce îi învăluia.

O altă supravieţuitoare a lagărelor confirma același lucru. În condiţii total neprielnice a susţinut peste 100 de concerte pentru colegii ei prizonieri. „Sunt sigură că muzica a fost cea care a consolidat optimismul meu înnăscut și a salvat viaţa mea şi a fiului meu”, spunea Alice Herz-Sommer, până anul acesta, cea mai longevivă supravieţuitoare a lagărelor morţii.

În faţa acestor evidenţe, distingem clar beneficiile unui pachet terapeutic care îmbină religia și meloterapia ca un tot. Pentru că nu doar mintea sănătoasă este în strânsă corelaţie cu muzica pe care o ascultăm, ci și sufletul își poate găsi liniștea în armonia sunetelor modelate de Creator.