Studiu: Persoanele mai educate sunt şi mai religioase

212

Contrar opiniei populare potrivit căreia, pe măsură ce educaţia unei persoane avansează, interesul ei pentru religie scade, un studiu al Asociaţiei Americane de Sociologie arată că, în Statele Unite, este tocmai invers.

Interesul pentru participarea la serviciile divine ale unei biserici scade, ca linie generală, printre americanii albi. Însă cei mai afectaţi de declin sunt americanii din pătura mai puţin educată: cei care nu au studii liceale şi cei care au finalizat liceul, dar nu au urmat cursurile unei facultăţi.

Potrivit studiului citat de USA Today, sociologii au avut în vedere religiozitatea albilor, deoarece în rândul populaţiei de culoare şi hispanice educaţia şi venitul nu reprezintă un factor de influenţă asupra religiei.

Cercetătorii care au prezentat rezultatele studiului lor în cadrul întâlnirii anuale a sociologilor americani, organizată recent în Las Vegas, au demarat ancheta analizând date din două sondaje – General Social Survey şi National Survey of Family Growth – şi comparând rezultatele lor din anii 1970 şi 2000. S-au luat în calcul răspunsurile unor persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 44 de ani.

Sociologii au observat că 38% din americanii cel mai puţin educaţi (fără liceu) mergeau la biserică în anii 1970. În aceeaşi perioadă, procentul de participare în rândul americanilor cu studii liceale era de 50%, iar în rândul celor cu educaţie superioară (facultate) era de 51%.

În anii 2000, doar 23% dintre americanii albi fără liceu mai mergeau la biserică, prin comparaţie cu 37% dintre cei cu educaţie medie şi 46% dintre cei cu studii superioare.

“Studiul nostru sugerează că americanii cel mai puţin de educaţi se retrag din sectorul religios, aşa cum se retrag de pe piaţa forţei de muncă,” a declarat coordonatorul studiului, W. Bradford Wilcox, profesor de sociologie la Universitatea din Virginia.

În economia actuală, este mai puţin probabil ca albii cu nivelul cel mai scăzut de educaţie să aibă un loc de muncă stabil, un venit decent, o familie cu copii sau o viziune centrată pe familie. Prin urmare, spune Wilcox, este logic să nu fie atraşi de instituţiile religioase, care continuă să promoveze norme sociale tradiţionale.

Un alt studiu, publicat de profesorul Philip Schwadel, de la Universitatea din Nebraska, susţine că fiecare an adăugat la educaţia școlară a unei persoane crește semnificativ posibilitatea ca persoana respectivă să creadă că există adevăr în mai multe religii, nu doar într-una singură.

Pe măsură ce adaugă ani pregătirii lor intelectuale, crește cu 15% posibilitatea ca oamenii să fi participat la un serviciu religios în ultima săptămână și crește cu 13% posibilitatea ca oamenii să se îndrepte spre o biserică protestantă cu norme comportamentale mai puţin stricte.

Rezultatele studiului lui Schwadel le completează și se potrivesc cu acelea ale cercetătorului Barry Kosmin de la Trinity College, care a cercetat raportul dintre credinţele religioase și nivelul educaţional (diplomă de licenţă, master, doctorat). Kosmin aprecia că „elitele intelectuale ale Americii arată la fel ca restul populaţiei”, fiind tot atât de receptive sau suspicioase vizavi de religie. Altfel spus, persoanele cu studii superioare nu resping în mod automat credinţa în Dumnezeu.