Trei studii recente au demonstrat că tinereţea fără de bătrâneţe nu este doar un concept abstract. Experţii au descoperit că procesul de îmbătrânire a creierului și mușchilor poate fi inversat.
În cadrul unui experiment, cercetătorii de la Universităţile Stanford și California au efectuat transfuzii de sânge de la șoareci tineri la șoareci bătrâni. Rezultatele obţinute au arătat o creștere a abilităţilor cognitive în cazul șoarecilor bătrâni.
Cercetătorii au observat activarea mai multor gene asociate formării de noi conexiuni nervoase, prin urmare șoarecii bătrâni „au dezvoltat conexiuni mult mai structurale și funcţionale între celule nervoase”, explică specialiștii. De asemenea, a fost observată o creștere a activităţii proteinei Creb în hipocampus. Această substanţă joacă un rol important în procesul de memorare și învăţare, iar gradul de activitate al proteinei scade pe fondul procesului de îmbătrânire sau de dezvoltare a bolii Alzheimer.
„Am demonstrat că, cel puţin unele deficienţe ale funcţiei creierului, legate de vârstă, sunt reversibile”, a declarat dr. Saul Villeda, de la Universitatea California, San Francisco.
În alte două studii diferite, efectuate tot pe șoareci, experţii de la Harvard Stem Cell Institute (HSCI) au arătat că îmbunătăţirea anumitor abilităţi ale șoarecilor bătrâni a crescut datorită efectelor unei proteine din sânge, denumită GDF11. Despre această substanţă, întâlnită atât în sângele șoarecilor, cât și al oamenilor, s-a demonstrat anterior că ajută la „întinerirea” inimii și îmbunătăţirea funcţiilor acesteia la animalele bătrâne.
Într-unul din experimente, șoarecii bătrâni au primit transfuzii de sânge în urma conectării lor la sistemul circulator al unui grup de șoareci tineri. Cercetătorii au scanat apoi creierele animalelor folosind tehnologia de imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM). Rezultatele au arătat o creștere în fluxul sangvin și a numărului de vase de sânge în creierele subiecţilor, „ambele (transformări) fiind asociate în mod normal cu un ţesut al creierului mai tânăr și mai sănătos”, a declarat coordonatorul studiului, prof. Lee Rubin. De asemenea, a fost observată și o îmbunătăţire a simţului olfactiv al șoarecilor bătrâni.
În cel de-al doilea experiment, coordonat de prof. Amy Wagers, șoarecii bătrâni au primit sânge de la cei tineri prin injectare. Rezultatele au arătat o îmbunătăţire în mobilitate , dar și o reparare a ADN-ului deteriorat pe fondul procesului de îmbătrânire, notează experta.
Experţii de la Harvard apreciază că procedurile folosite în studiile lor ar putea ajunge să fie testate pe oameni peste un timp foarte scurt, de trei, până la cinci ani. Prof. Rubin speră ca descoperirile făcute să conducă la o revoluţionare a metodelor de tratament al bolii Alzheimer.
Doug Melton, codirectorul HSCI, a declarat despre studiile colegilor săi de la Havard că „ar trebui să ne ofere speranţe pentru un viitor mai sănătos. Cu toţii ne-am întrebat de ce suntem mai puternici și mai agili mental când suntem tineri. Aceste două studii neobișnuite și entuziasmante punctează către un posibil răspuns: nivelul crescut al proteinei GDF11 pe care îl avem când suntem tineri.”
Unii cercetători au fost însă mai rezervaţi: „Sunt convins că este ceva care s-ar putea folosi și pentru oameni, dar încă ne lipsesc anumite informaţii-cheie. Nu cunoaștem care ar fi regimul sau doza corespunzătoare. Iar în timp ce sângele tânăr pare să îmbunătăţească mușchii, ficatul, inima și creierul, nu am studiat extensiv efectele cu potenţial dăunător pe termen lung”, a declarat dr. Villeda.
