Cu ocazia Zilei Internaţionale a Supravieţuitorului de Cancer, marcată la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, din București, a fost lansat Ghidul Supravieţuitorului de Cancer, ediţia în limba română.
Conceput de Societatea Europeană de Oncologie Medicală și de Coaliţia Europeană a Pacienţilor cu Cancer, ghidul le oferă supravieţuitorilor informaţii valoroase despre nutriţie, exerciţiu fizic, managementul stresului sau metode de creștere a imunităţii, dar și despre metode de prevenţie și identificare timpurie a unor noi tumori.
„Planificarea supravieţuirii înseamnă de cele mai multe ori și instrumente, iar acest ghid este cel mai bun instrument pe care pot să îl ofer pentru supravieţuitori și pentru persoanele care supravieţuiesc împreună cu ei”, a declarat Degi Laszlo Csaba, directorul Societăţii Internaţionale de Psiho-Oncologie (IPOS). Medicul subliniază faptul că sprijinul psihosocial a fost neglijat mult timp în tratamentul pentru cancer, „chiar dacă datele ne arată că între 30% şi 50% dintre supravieţuitorii de cancer suferă de distres oncologic suficient de semnificativ pentru a justifica intervenţia psiho-oncologului”.
Ghidul este de maximă utilitate pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer, explică și Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer: „Cu apariţia acestui ghid putem să vorbim despre supravieţuire. Fără el, supravieţuirea este anevoioasă. El vine ca o completare a informaţiilor pe care pacienţii le primesc de la medici, el efectiv ghidează pașii în monitorizarea bolii și în găsirea celor mai bune soluţii atunci când persoana se confruntă cu o problemă. El este esenţial în viaţa pacientului cu cancer.”
Subliniind faptul că „supravieţuirea este o experienţă unică și continuă, diferită pentru fiecare persoană în parte”, ghidul aduce informaţii despre instrumentele de sprijin în vederea adaptării pacientului la noua realitate și despre planul de îngrijire pentru supravieţuire. Astfel, primul capitol prezintă date despre sprijinul pe care-l poate primi supravieţuitorul, de la suport psihologic la grupurile de sprijin și profesioniștii din domeniul sănătăţii.
De asemenea, ghidul explorează schimbările din relaţia cu familia, detalii despre viaţa sexuală și fertilitatea de după cancer sau reluarea activităţii profesionale. Un capitol este dedicat inventarierii efectelor secundare ce pot apărea în urma tratamentelor anticancer, dar și prevenţiei și depistării recidivei.
„Educaţia pentru sănătate reprezintă factorul cheie în luarea deciziilor importante privind un stil de viaţă sănătos sau sănătatea preventivă. Un nivel ridicat al cunoştinţelor privind sănătatea va contribui în mod direct la creşterea capacităţii unei persoane de a naviga în sistemul de sănătate sau de a înţelege planul de îngrijire şi tratament în perioada de supravieţuire, de a-şi gestiona boala cronică”, a declarat Nicolas Renard, managing director al companiei bio-farmaceutice Merck Sharp & Dohme Romania.
Aproape 84.000 de cazuri noi de cancer s-au înregistrat în România în 2018 (în condiţiile în care aproape 51.000 de bolnavi mor anual din cauza acestei afecţiuni), iar incidenţa și mortalitatea legate de cancer sunt în creștere faţă de 2012, a arătat Global Cancer Observator, platforma cu cele mai actualizate date despre cancer la nivel global.
În România, cancerele cu cea mai mare incidenţă sunt cele de plămâni (13,6%), colorectal (13,3%) și de sân (11,5%), urmate de cancerul de prostată, cancerul de vezică urinară (4,7%), cancerul de stomac (4,4%), cancerul de ficat (4,3%), cancerul de col uterin (4,1%), cancerul de pancreas (3,8%) şi cancerul de uter (3%).
Un studiu amplu publicat anul trecut în revista Lancet a arătat că rata de supravieţuire în cazul cancerului este în creștere la nivel mondial, dar că cifrele sunt influenţate de rezultatele bune din grupul ţărilor bogate.
