Un medic român a conceput un test unic de depistare a tuturor tipurilor de cancer

317

Cancerul este o boală perfidă. Când începe să se manifeste vizibil, este deja prea târziu. Un român și-a asumat însă provocarea de a depista cancerul, în faza lui incipientă, printr-o metodă pe cât se poate de neinvazivă: un test de sânge.

Victor Velculescu (profesor de oncologie şi co-director al Cancer Biology Program din cadrul Universităţii John Hopkins), parte din echipa de cercetare din care mai fac parte și Rebecca Leary și Luis Diaz, a reușit să demonstreze că poate fi concepută o metodă care să identifice prezenţa unei tumori în organism. Deocamdată, tehnica creată de echipa de la Hopkins, nu poate detecta decât cancerele avansate, însă doar aspectul financiar îi mai desparte pe cercetători de elaborarea unui test pentru cancerul incipient.

Cum funcţionează testul?

Tumoarea eliberează în sânge ADN anormal. Cercetătorii secvenţiază acest ADN și folosind markerii lui, urmăresc creșterea și răspândirea tumorilor pentru a concepe tratamente personalizate. Testele ADN caută modificări cunoscute în genele cancerului pentru a deosebi ADN-ul canceros de ADN-ul normal.

Testul echipei Hopkins este unic, fiindcă se bazează pe identificarea ADN-ului unei tumori, fără a-i cunoaște structura genetică. Oamenii de știinţă au observat că, indiferent de tipul de cancer, celulele tumorale prezintă cromozomi alteraţi (de exemplu prin suplimentarea unor gene). Această observaţie i-a făcut să spere că un test care poate detecta anomaliile cromozomiale ar putea servi ca test general pentru identificare cancerului. Iar experimentul pe 10 pacienţi cu forme avansate de cancer de colon și de sân, al căror ADN a fost comparat cu cel al altor 10 pacienţi sănătoși, a validat metoda.

Ce perspective are?

Momentan, acest test este atât lent, cât şi foarte costisitor. Fiecare din cele 10 teste efectuate în cadrul studiului a costat câteva mii de dolari şi a durat o lună. Pe măsură ce costurile secvenţierii genomice vor scădea, „aceste teste ar putea deveni extrem de ieftine", a afirmat dr. Velculescu, citat de ScienceNOW.

„Această tehnică promite mult, iar atunci când secvenţierea va deveni accesibilă, testul ar putea deveni important în detectarea timpurie a cancerului", a apreciat Daniel Haber, expert în studierea celulelor tumorale, de la Massachusetts General Hospital.

Alţii, precum Carlos Caldas de la Cancer Research UK Cambridge Research Institute, anticipează că aceste teste vor începe să fie folosite în clinici în 5-10 ani.

Blestem istoric

Deși mediatizat fără precedent în ultimii ani, cancerul nu este o boală recentă. Oamenii au suferit, de-a lungul istoriei, din pricina acestei boli.

Unele dintre cele mai vechi informaţii legate de istoria cancerului au fost găsite fie în manuscrise, fie observate la mumiile egiptene care prezentau tumori osoase fosilizate, relatează Descoperă.ro. Mai exact, cercetătorii au descoperit, la mumii, cazuri de cancer osos numit osteosarcom şi chiar de cancer la cap sau gât. 

Cea mai veche descriere a cancerului a fost descoperită în Egipt şi datează din anul 3000 î.Hr. Documentul poartă numele de Papirusul Edwin Smith şi reprezintă o copie a unui fragment dintr-un manual ce tratează chirurgia. În el sunt descrise 8 cazuri de tumori sau ulcere ale sânilor care au fost tratate prin cauterizare cu ajutorul unei unelte speciale. Totuşi, autorul manualului, care nu i-a dat niciun nume bolii, specifică faptul că nu există niciun tratament împotriva sa. Numele de „cancer", însă, a fost dat de Hipocrat, considerat Părintele Medicinei, care a folosit pentru prima dată termenii de „carcinos" şi „carcinom" pentru a descrie tumorile care ulcerează şi pe cele care nu ulcerează.

Ce putem face pentru a preveni boala?

O stare bună de sănătate se obţine prin urmarea unei diete echilibrate care include fructe şi legume proaspete din belșug, cereale integrale şi peşte şi care exclude produsele de panificaţie şi patiserie, mezelurile procesate și carnea roșie.

Recomandările privind alimentele care ajută la prevenirea cancerului variază de obicei în aceste limite însă e important de știut că nu doar alimentaţia este vitală în evitarea bolii.

Somnul în cantităţi suficiente și un mental bun sunt de asemenea elemente esenţiale. Evitarea extenuării fizice și a stresului contribuie la menţinerea unui sistem imunitar puternic, capabil să facă faţă agenţilor dăunători din mediu, dar și provocărilor de sănătate pe care le aduce înaintarea în vârstă.