Care sunt carbohidraţii care apără organismul și nu îngrașă

948

Toată lumea care își dorește să aibă o siluetă de invidiat se ferește de carbohidraţi, pentru că majoritatea lor îngrașă. Însă sunt și anumiţi carbohidraţi care nu doar că nu afectează silueta, dar apără organismul de cancer și diabet.

Orice produs care are la bază făina albă rafinată intră în categoria carbohidraţilor răi. Aceștia se digeră în tractul digestiv superior și sunt covertiţi în glucoză, generând un plus de energie, dar şi stocarea grăsimilor în corp. Carbohidraţii buni sunt carbohidraţi greu digerabili, care determină o digestie lentă, creşterea nivelului de energie şi o absorbţie mai bună a nutrienţilor.

Din acest grup fac parte carbohidraţii care conţin amidon rezistent, precum pastele din făină integrală, care trebuie consumate al dente, adică fierte cu 3-4 minute mai puţin decât scrie pe pachet. Atunci când sunt fierte prea mult, amidonul se transformă rapid în zaharuri, dar dacă pastele sunt mai tari, amidonul este digerat mai încet, generând o eliberare lentă a zahărului în sânge.

Atât pastele, cât și orezul brun, sau boabele de fasole ar trebui consumate după ce s-au răcit, deoarece amidonul rezistent se digeră și mai lent, asigurând energie pe termen lung. Se recomandă să mâncăm în fiecare săptămână măcar 2-3 porţii de carbohidraţi buni, precum paste integrale, orez brun, năut, mazăre, linte, fasole, soia.

Pâinea integrală, de preferat făcută în casă, fasolea boabe și orzul intră și ele pe lista alimentelor bune, care asigură o senzaţie de saţietate pentru mai mult timp și nu generează fluctuaţii ale glicemiei pe măsură ce sunt digerate, ajutându-te astfel să te menţii la greutatea corporală dorită.

Bananele sunt recomandate atât timp cât se mănâncă mai degrabă verzi decât coapte, pentru că atunci conţin mai puţin zahăr, mai multe fibre și mai mult amidon rezistent. Limita trebuie să fie de 1-2 pe săptămână. Făina albă rafinată ar trebui înlocuită cu făină de sorg sau porumb, deoarece aceasta din urmă conţine mult mai puţine calorii și de două ori mai multe fibre.

Aceste sfaturi au fost de dr. Oz în emisunea cu același nume. Conform lui, studiile au arătat că o dietă bogată în plante şi carbohidraţi buni reduce riscul de apariţie a cancerului de colon, de sân, dar previne şi dezvoltarea diabetului zaharat.

Deși mulţi cred că „Oz” este un nume de scenă, cu referinţă la „Vrăjitorul din Oz”, acesta este numele adevărat al doctorului de origine turcă Mehmet Oz. Este chirurg cardiolog care a terminat studiile la Universitatea Harvard, după care a obţinut doctoratul în medicină la Facultatea de Medicină din Pennsylvania. Din 2001 predă în cadrul departamentului de chirurgie al Universităţii Columbia. Este și director al Institutului de medicină cardiovasculară și complementară din cadrul Spitalului Prezbiterian din New York și autor a peste 400 de titluri, teze de cercetare și cărţi de medicină.