Cum ne putem acomoda mai rapid schimbărilor de fus orar

317

Schimbarea fusului orar care apare atunci când călătorim în ţări unde există o diferenţă de timp faţă de regiunea unde am locuit, ne poate deregla ceasul organismului, lucru care conduce la apariţia oboselii ce poate dura zile în şir. Cercetătorii britanici susţin că au descoperit motivul pentru care apare acest fenomen şi ar putea dezvolta, pe baza sa, leacuri care ne pot ajuta să ne acomodăm mai uşor acestor schimbări de fus orar, notează BBC.

Ceasul organismului nostru ne dictează modelul de zi şi de noapte, iar lumina poate fi comparată cu un buton de resetare care ne ajustează ceasul în funcţie de timp. În urma experimentelor efectuate, cercetătorii de la Universitatea Oxford susţin că au descoperit acele "frâne moleculare" care împiedică lumina să reseteze ceasul corpului atunci când fusul orar se schimbă.

Oamenii de ştiinţă au folosit şoareci de laborator (toate animalele funcţionează după aceleaşi mecanisme ale ceasului organismului), pentru a analiza nucleul suprachiasmatic al creierului, acea regiune care ajută la sincronizarea întregului corp. Ei au urmărit acele secţiuni ale ADN-ului care îşi modificau nivelul de activitate în funcţie de lumină. Astfel, ei au descoperit că proteina SIK1 acţiona ca o barieră ce limitează efectul luminii asupra numeroaselor gene activate. Odată reduse funcţiile acestei proteine, cercetătorii au putut observa că şoarecii și-au adaptat mult mai repede ceasul organismului în situaţia în care a fost simulată o schimbare a fusului orar de şase ore.

Unul dintre cercetători, profesorul Russel Foster, subliniază că prin reducerea nivelului cu 50-60 de procente, animalele au reuşit să îşi ajusteze ceasul organismului într-o singură zi, spre deosebire de ceilalţi şoareci care au reuşit să se adapteze modificărilor de fus orar în şase zile.

De asemenea, adaugă expertul, rezultatele studiului ar putea deschide drumul către alte cercetări pentru descoperirea unor tratamente benefice pacienţilor care suferă de anumite afecţiuni mentale care ar putea fi asociate cu o dereglare a ceasului organismului, precum schizofrenia.

Deşi în cadrul studiului pe animale, şoarecii nu au înregistrat efecte secundare în urma micşorării funcţiilor proteinei SIK1, cercetătorii consideră că sunt necesare studii ulterioare care să observe efectele dezactivării acesteia asupra oamenilor, înaintea dezvoltării unui tratament în acest sens, notează Fox News.

Studiul a fost publicat în jurnalul de specialitate Cell.