Ce nu ar face un dependent de droguri pentru o nouă priză? Sigur nu și-ar răni propriul câine ca să obţină de la veterinar opioide pe care să le folosească el… De fapt, chiar asta ar face, scrie presa americană.

Situaţia a devenit absurdă în Statele Unite, se plâng medicii și mai nou și veterinarii, care de acum trebuie să fie atenţi și să îi depisteze pe cei care aduc animale rănite doar pentru a face rost de tramadol, un analgezic opioid care se dă în tratarea durerilor acute sau cronice și care funcţionează la animale la fel ca la oameni. Diferenţa enormă de preţ dintre opioidul cel mai uzitat, oxicodona, care poate costa și 10 dolari pastila de 10 mg, și tramadolul, care se vinde en gros, cu 25 de dolari flaconul cu 1.000 de pastile, a generat acest tip de inventivitate macabră.

Anul trecut, în Portland, Oregon, poliţiștii au făcut o captură de 100.000 de pastile de tramadol, salvând totodată 15 căţei care trăiau în condiţii groaznice. Însă cele mai multe cazuri de abuz nu se petrec la o scară atât de mare, încât să atragă interesul direcţiei antidrog. Asta nu înseamnă că sunt mai puţin grave. Chad Bailey, veterinar, povestește cum a trebuit să pună 6-8 copci pentru a închide rana unui căţel tăiat de propriul propietar cu lama, cu speranţa că veterinarul îi va prescrie tramadol. Când incidentul s-a repetat, iar rănile erau suspect de curate pentru a fi accidentale, Bailey a intrat la bănuieli, iar proprietarul a fost arestat.

Acestea sunt doar câteva exemple ale unei situaţii destul de alarmante încât să necesite intervenţii legislative. În statul California, de exemplu, veterinarii trebuie să ţină un jurnal cu fiecare clasă de narcotice pe care le prescriu, iar cei din New York trebuie să facă un raport online în maximum 24 de ore de la prescrierea unei doze de tramadol, scrie NewYork Post. DrugAbuse.com scrie că tramadolul ar putea deveni următoarea opţiune de opioid pentru dependenţi, din cauza preţului atât de scăzut faţă de oxicodonă.

Americanii, campioni la opioide

În Statele Unite, analgezice opioide precum OxyContin sau faimosul Vicodin sunt prescrise în tratamentul durerilor moderate spre severe. Acestea acţionează pe proteine specifice, receptori de opioide, care se găsesc în celulele nervoase din creier, coloana vertebrală, tractul gastrointestinal și alte organe. Când substanţele se atașază receptorilor, nu doar că reduc percepţia durerii, dar induc o stare de bine, fiindcă afectează zonele din creier implicate în sistemul de recompense, explică dr. Nora Volkow. Cei care fac exces de opioide caută să își intensifice experienţa luând pastilele în alte moduri decât cele recomandate, cum ar fi injectarea sau inhalarea. Aceasta poate crește euforia, dar și efectele secundare, precum riscul de adicţie și complicaţiile medicale, comă și atac cardiac.

Opioidele sunt analgezice cu risc crescut de dependenţă, însă doar în 2010 Ministerul Sănătăţii din SUA a dat o recomandare ca tramadolul să fie considerat drog, după mai multe studii care l-au comparat cu heroina și oxicodona. Cu toate acestea, numărul de reţete date pentru analgezice opioide a crescut în SUA de la aproximativ 76 de milioane în 1991, la 207 milioane de 2013. Astfel SUA este cel mai mare consumator de opioide la nivel global. Dependenţa de aceste substanţe afectează cel puţin 5 milioane de americani, din cifrele oficiale.

Rata copiilor americani care au avut nevoie de internare în spital din cauza unei supradoze de opioide s-a dublat în ultimii 16 ani, conform unui studiu publicat în JAMA Pediatrics. Copii între 1 și 4 ani au fost puși în pericol după ce au înghiţit din greșeală pastilele părinţilor, dar internările în spital pentru supradoze la tineri între 15 și 19 ani aproape s-au triplat în aceeași perioadă. Din ce în ce mai mulţi copii se nasc cu narcotice în corp, sistemul de orfelinate este suprasolicitat și un număr tot mai mare de bunici ajung să-și crească nepoţii, fiindcă propiii copii au ajuns dependenţi, scrie Wall Street Journal. Rata mortalităţii din cauza unei supradoze de opioide este în continuă creștere, peste 6 din 10 decese de supradoză implicând opioide. Din 1999, numărul de decese din cauza supradozei de opioide a crescut de patru ori. Din 2000 și până în 2015 mai mult de 500.000 de oameni au murit din această cauză; 91 de americani mor în fiecare zi din cauza unei supradoze de opioide, arată cifrele oficiale.

Cum s-a ajuns aici si cum este Europa diferită

Mai mulţi factori au contribuit la gravitatea crizei actuale. Aceștia includ faptul că a devenit acceptabilă social folosirea medicamentelor puternice pentru ameliorarea diverselor probleme ale vieţii, faptul că marketingul agresiv al companiilor farmaceutice tocmai acest aspect îl promovează, dar chiar la baza problemei stă creșterea numărului de reţete care prescriu opioide cu mână largă.

Studiile care analizează diferenţele dintre SUA și Europa subliniază în primul rând faptul că folosirea în scopuri nemedicale a opioidelor în Europa este extrem de scăzută și, prin urmare, cazurile de supradoză fatală sunt rare. Și chiar și în scopuri medicale, opioidele și sedativele sunt ultimele la care se face apel. „Avem multe de învăţat de la UE despre cum se prescriu opioidele în contextul unei crize naţionale de sănătate. Tipic, în modelul european pacientul nu primește opioide decât ca ultimă linie de tratament… Scopul acum este să încercăm și în SUA alte opţiuni mai întâi, în special pentru cazurile care nu implică un management de 24 de ore al durerii pacientului”, explică dr. epidemiolog Scott Novak.

Acest scop trebuie urmărit prin campanii de educare, nu doar a publicului, dar și a medicilor. Din cauza faptului că medicamentele care se dau pe bază de reţetă sunt sigure și eficiente atunci când sunt administrate corect, marketingul în ce le privește este foarte agresiv, iar noţiunea că în același timp pot provoca probleme de sănătate și da dependenţă scapă cumva din mentalitate. Trebuie găsite noi strategii de comunitare care să corecteze eficient această problemă.

Încă de anul trecut, reţeaua de farmacii CVS a început să își trimită farmaciștii în școli pentru a le vorbi copiilor despre aceste riscuri. Un alt program, gândit de Gilbert Botvin, profesor emerit la Weill Cornell Medical College, din New York, îi ajută pe copii să dezvolte capacităţile necesare pentru a rezista presiunii de a face exces de substanţe interzise. Un studiu efectuat, în urma programului, pe elevi din Iowa și din Pennsylvania a arătat că un astfel de program poate reduce semnificativ riscurile ca elevii să înceapă să folosescă opioide în scopuri nemedicale înainte de clasa a 12-a, comparativ cu un grup de control, care nu participase la cursurile respective.

Legile pot fi săbii cu două tăișuri. De exemplu, o lege care îi forţează pe farmaciști să consulte o bază de date a dependenţilor cunoscuţi înainte de a vinde produsul este încă o barieră care descurajează consumul. Însă sunt și legi care amorţesc sistemul. Unii dintre puţinii oameni aflaţi în situaţia de a ajuta un dependent de droguri sunt prietenii acestuia, însă ei nu vor apela la autorităţi atâta timp cât asta ar putea rezulta în arestarea și condamnarea lor. Mergând pe acest fir, se cere mai degrabă conceperea de strategii de prevenţie și tratament pentru dependenţi decât de penalizare a lor.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.