Durerile fizice arată că depresia nu este doar în imaginaţia ta

279

Deși de cele mai multe ori suntem tentaţi să asociem depresia cu diverse stări emoţionale cum ar fi tristeţea, plânsul, sentimentul de singurătate și lipsa de speranţă, cercetările au arătat că depresia se poate manifesta și prin dureri fizice.

În urma analizei unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind simptomele somatice în diagnosticarea depresiei, experţii în domeniul sănătăţii au arătat că un procent ridicat dintre pacienţii cu depresie prezintă exclusiv simptome fizice.

Dintre cei 1.146 de pacienţi din 14 ţări incluse în studiu, care au prezentat simptome de depresie, 69% au raportat doar simptome somatice ca motiv pentru vizita lor la doctor. Astfel, din păcate, depresia poate rămâne adesea nediagnosticată la astfel de pacienţi, deoarece simptomele fizice asociate cu depresia pot fi interpretate ca simptome ale unei boli somatice.

Pacienţii care prezintă un număr mare de simptome fizice pot fi mai susceptibili la a avea o tulburare de dispoziţie decât pacienţii care prezintă doar câteva simptome fizice, sunt de părere oamenii de știinţă. Profesorul Kurt Kroenke, de la Universitatea din Indiana, a studiat 1.000 de pacienţi adulţi și a constatat că numărul simptomelor fizice prezente a fost extrem de predictiv pentru tulburările de dispoziţie și afectarea funcţională. Dintre pacienţii care au raportat un simptom fizic, 2% au fost diagnosticaţi cu tulburare de dispoziţie, iar la cei care au prezentat 9 sau mai multe simptome fizice, Kroenke a constatat că 60% au o tulburare de dispoziţie. În concluzie, prezenţa oricărui simptom fizic aproape a dublat probabilitatea ca pacientul să aibă o tulburare de dispoziţie.

În condiţiile în care pacienţii nu realizează că durerea fizică poate indica spre o afecţiune psihologică majoră, de cele mai multe ori ajung să se trateze pentru efect, nu pentru cauză. Recomandarea medicilor este să nu fie ignorate simptomele asociate cu depresia care includ dureri articulare, dureri de spate, probleme gastrointestinale, oboseală, modificări ale activităţii psihomotorii și modificări ale apetitului. Acestea pot varia în intensitate, de la dureri ușoare până la dureri cronice întâlnite deseori în depresia majoră și care pot complica tratamentul administrat în această afecţiune.

Dacă deja sunt prezente, durerile de articulaţii, de spate și cele musculare se pot accentua în cazul persoanelor afectate de depresie. Un studiu din 2015 a arătat o corelaţie între persoanele care sunt deprimate și scăderea toleranţei la durere. Oamenii de știinţă cred că inflamaţia poate întrerupe semnalele transmise creierului și, prin urmare, poate avea un rol în depresie și în modul în care o tratăm.

Durerile de cap reprezintă un alt posibil simptom al depresiei. Spre deosebire de migrenele obișnuite, durerile de cap ce au legătură cu depresia sunt cauzate de stări de stres major și se resimt ca o senzaţie ușoară de puls, în special în jurul sprâncenelor. Uneori, acest tip de durere este asociat cu stări de tristeţe, iritabilitate și scăderea energiei. Legătura este chiar mai puternică pentru cei care experimentează migrenele cu aură.

Durerile toracice, de stomac sau de abdomen sunt de asemenea printre cele mai cunoscute semne ale depresiei, mai ales dacă se agravează atunci când apar situaţii de stres. Cercetătorii de la Harvard sugerează că disconfortul la nivelul stomacului constând în crampe, balonare și greaţă sau chiar și boala inflamatorie intestinală sau sindromul intestinului iritabil pot fi un semn de declin al sănătăţii mintale. Totodată, potrivit experţilor, un dezechilibru la nivelul stomacului și intestinelor poate genera simptome de anxietate și depresie.

Oboseala severă, persistentă, dar și nivelul scăzut de energie sunt poate cele mai comune simptome ale depresiei. De obicei, oboseala cauzată de depresie nu este însoţită de nevoia de a dormi și poate provoca probleme de concentrare, iritabilitate și apatie, dar și anhedonie (lipsa plăcerii în activităţile de zi cu zi).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază gravitatea, dar și amploarea acestei maladii și arată că „boala secolului”, așa cum este numită de specialiști, va deveni a doua cauză a dizabilităţii la nivel mondial, iar până în 2030, a doua cauză a mortalităţii. La nivel mondial sunt înregistrate 300 de milioane de cazuri de depresie, iar în România aproape un milion de români sunt diagnosticaţi anual cu această afecţiune.