Fumatul pasiv predispune copilul la afecţiuni pulmonare cronice la vârsta maturităţii

31

Adulţii care nu fumează au un risc crescut de deces provocat de afecţiuni pulmonare grave dacă au crescut cu părinţi fumători, conchide un studiu realizat de Societatea Americană de Cancer.

Publicat în ultimul număr al revistei American Journal of Medicine Preventive, studiul a investigat 70.900 de adulţi nefumători, cu vârste între 50 și 74 de ani. Urmărind problemele de sănătate ale subiecţilor pe o perioadă de 22 de ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că, la fiecare 100.000 de decese survenite anual, se mai adaugă încă 7 decese provocate de fumatul pasiv din perioada copilăriei.

Expunerea la fumul de ţigară timp de 10 ore (sau mai mult) în copilărie a fost asociată cu creșterea riscului de deces la maturitate – cu 27% în cazul bolii cardiace ischemice, cu 23% prin accident vascular cerebral și cu 42% prin boli pulmonare obstructive cronice – comparativ cu adulţii care au crescut într-un mediu de nefumători. De asemeni, dacă la vârsta adultă subiecţii au trăit printre persoane fumătoare, consecinţele asupra sănătăţii s-au amplificat.

Dr. Ryan Diver, unul dintre autorii investigaţiei, sublinia că acesta este primul raport care asociază fumatul pasiv al copiilor cu decesul provocat de bolile obstructive cronice la vârsta de mijloc și chiar mai târziu.

De altfel, studii anterioare celui efectuat de Societatea Americană de Cancer indicau faptul că efectele pe termen lung ale fumatului pasiv sunt mai puţin cunoscute decât cele pe termen scurt. Gina Lovasi, care predă epidemiologie la Universitatea Columbia, comenta rezultatele unui studiu pe care l-a coordonat cu aproape un deceniu în urmă, în care au fost comparaţi plămânii adulţilor crescuţi într-un mediu de fumători cu plămânii celor neexpuși fumatului pasiv în copilărie. În cadrul investigaţiei, Lovasi și echipa ei au analizat tomografia computerizată a plămânilor în cazul a 1.781 de nefumători, cu vârste între 45 și 84 de ani. În cazul celor expuși la fumatul pasiv în copilărie, plămânii prezentau mai multe „găuri”. Cu toate că testele de respiraţie arătau o bună funcţionare a lor, aspectul diferit al plămânilor ar putea sugera un risc crescut pentru dezvoltarea emfizemului și o vulnerabilitate la alte afecţiuni pulmonare, potrivit cercetătorilor.

„Partea interesantă este că nu știm prea multe despre cum se schimbă plămânii de-a lungul timpului și dacă se vindecă complet după ce au fost expuși la tutun”, nota Lovasi, subliniind că diferenţele rezultate în urma acestei expuneri pot fi observate câteva decenii mai târziu.

De altfel, un studiu recent al Universităţii din Glasgow indica faptul că fumatul pasiv afectează animalele de companie în egală măsură, dacă nu mai mult decât oamenii. Câinii sunt expuși riscului de a dezvolta cancer pulmonar sau al sinusurilor, iar animalele de companie de dimensiuni mai mici pot dezvolta boli de piele sau respiratorii.

Tutunul nu este sigur pentru cei din jur nici măcar atunci când este vorba despre fumat „la mâna a treia”, sugerează studii de ultimă oră. Astfel, un studiu realizat de Universitatea Drexel, din SUA, arată că microparticulele de fum care se impregnează în părul și în hainele fumătorului, în piesele de mobilier sau în scaunele din mașină (dar și în aer sau pe clădirile în care nimeni nu fumează) pot fi inhalate ulterior de nefumători, bebelușii fiind cei mai expuși acestui tip de fumat, dar și persoanele care lucrează în colectivităţi mari.

În timp ce fumătorii se pot simţi frustraţi de limitările la care îi supun restricţiile și interdicţiile legate de fumat, persoanele care nu fumează rămân o ţintă a substanţelor nocive găzduite de tutun, într-o măsură cu mult mai mare decât s-a crezut până acum.