La ce te predispui când nu dormi suficient?

644

Potrivit Asociaţiei Americane pentru Somn, între 50 și 70 de milioane de adulţi din Statele Unite suferă de tulburări de somn. Unul din 3 adulţi se confruntă cu insomnie pe termen scurt și aproximativ 1 din 10 suferă de insomnie cronică.

Este cunoscut faptul că pierderea somnului afectează procesele cognitive, ceea ce reduce performanţa și productivitatea muncii și crește riscul accidentelor auto și de muncă.

„Desi nevoia de somn se întâlnește la toate vieţuitoarele, de ce avem nevoie de somn, precum și modalitatea în care somnul este reglementat, rămâne un mister. Ne-am propus să investigăm moleculele care induc nevoia de somn”, a declarat dr. Qinghua Liu, cercetător la Moncrief Jr. Scholar.

În studiul publicat în revista Nature, oamenii de știinţă au analizat comparativ două grupuri diferite de șoareci: un grup format din șoareci privaţi de somn și un grup alcătuit din șoareci mutanţi Sleepy (șoareci care au o mutaţie genetică ce duce la o nevoie crescută de somn, în ciuda creșterii timpului alocat somnului).

Folosind analize imunochimice si spectrometrie de masă, cercetătorii au identificat 80 de proteine care au fost hiperfosforilate în creierele șoarecilor privaţi de somn din ambele grupe, ceea ce înseamnă că numărul proteinelor acumulate a crescut pe măsură ce creștea timpul în care șoarecilor nu li se permitea să doarmă. Cercetătorii au numit aceste proteine Sleep-Need-Index-Phosphoproteins (SNIPP-uri) și au descoperit ca fosforilarea SNIPP-urilor a crescut odată cu nevoia de somn și s-a disipat, sau defosforilat, în creier în timpul somnului.

Oamenii de știinţă au evidenţiat o strânsă legătură între nevoia de somn și plasticitatea sinaptică. Slăbirea conexiunilor sinaptice dintre neuroni este în strânsă legătură cu reducerea randamentului memoriei și a funcţiei cognitive, cu diminuarea performanţei intelectuale și a stării de alertă, acestea fiind efecte pe termen scurt. Printre consecinţele pe termen lung ale privării de somn se numără afecţiuni precum hipertensiunea arterială, atacul de cord, insuficienţa cardiacă și tulburări psihiatrice.

„În prezent, majoritatea medicamentelor pentru somn sunt GABA mimetice, ce au rolul de a provoca somnul nenatural, cu multe efecte secundare. (…) Înţelegerea felului în care funcţionează regulatorii de somn ar putea fi benefică pentru societate, ducând la dezvoltarea de noi și eficiente tratamente pentru insomnie”, a declarat dr. Joseph Takahashi.

Un somn echilibrat reîmprospătează creierul prin multiple efecte de restaurare și optimizează funcţiile cognitive pentru următoarea perioadă de trezire. Prin urmare, ciclul de fosforilare/defosforilare al SNIPP-urilor este important pentru „resetarea” și restabilirea echilibrului sinaptic al creierului.

Un alt studiu recent a arătat că șoferii care în mod regulat dorm mai puţin de șase ore pe noapte au un risc de 33% mai mare de a provoca accidente de mașină decât șoferii care dorm între 7 și 8 ore pe noapte.

În plus, somnolenţa cronică contribuie la apariţia depresiei. Un studiu efectuat în anul 2005 arată că oamenii care suferă de insomnie sunt de 10 ori mai predispuși la depresie și de 17 ori mai vulnerabili la apariţia anxietăţii, comparativ cu persoanele care dorm suficient în timpul nopţii.