Numărul de refugiaţi scade în Europa, dar crește în lume

73

Imigranţii sunt în continuare o problemă pentru statele membre UE, la trei ani de când s-a atins un vârf istoric de un milion de imigranţi care au intrat în Europa, majoritatea fugind de războiul din Siria. Astăzi, numerele celor caută refugiu în Europa sunt mai mici decât au fost în 2015, dar rămân mai ridicate decât în perioada de dinainte.

Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) a anunţat într-un raport publicat recent că în anul 2017 s-au făcut 728.470 de cereri de azil în Uniunea Europeană, comparativ cu cele peste 1,3 milioane din anul precedent. Se pare că 30% dintre cereri vin de la persoane din ţări măcinate de conflict, precum Siria, Afganistan și Irak.

UE mai are o restanţă de mai bine de 950.000 de cereri încă nerezolvate la finalul anului trecut, dintre care aproape jumătate vizează Germania, care este în continuare pe primul loc ca număr de solicitări de azil admise, urmată de Austria şi de Suedia. Cancelara Angela Merkel se află sub o presiune constantă din partea aliaţilor săi din Uniunea Creștin-Socială să mai închidă robinetul. Presa scrie și despre o nemulţumire crescândă a opiniei publice din Germania faţă de imigranţi și o posibilitatea a debarcării lui Merkel de la guvernare.

În acest context, deși cancelara a avertizat că o respingere nejustificată a imigranţilor la frontierele Germaniei ar putea cauza un efect de domino în celelalte state membre, dintre care majoritatea rezistă ideii de a primi mai multe solicitări, totuși se pare că va opta pentru o soluţie de compromis. Împreună cu aliatul său principal, președintele Franţei, Emmanuel Macron, Merkel se întoarce spre soluţia unui acord între mai multe ţări din spaţiul Schengen vizând întoarcerea solicitanţilor de azil către statul în care au fost înregistraţi prima oară, scrie Adevărul. Ministrul german de interne, membru al Uniunii Creştin-Sociale, îi ceruse lui Merkel să înceapă expulzarea migranţilor în ţările prin care au intrat în Uniunea Europeană fără acordul vecinilor.

Este greu de intuit cum o astfel de soluţie va funcţiona de această dată, când deja există tensiuni ridicate între Franţa, Germania și Italia – statul prin care intră libienii care vor să ajungă în Germania și Franţa. Guvernul italian a ţinut un vapor cu 629 de migranţi la bord în derivă timp de o săptămână,în care nu a permis navelor cu imigranţi să debarce în port, atitudine „de cinism și iresponsabilitate”, denunţată de președintele francez.

În același timp, există un proiect la nivel UE care va fi discutat de către liderii europeni în cadrul summitului din 28-29 iunie și care vizează crearea „unor centre regionale de debarcare” în afara Europei, de unde să se repartizeze cererile de azil înainte ca imigranţii să ajungă pe continent. O regiune care să găzduiască un astfel de centru ar putea fi Africa de Nord, se notează în documentul citat de Hotnews. Ideea este să se facă o triere rapidă între imigranţii economici și cei care au nevoie de protecţie internaţională și să se evite pe cât posibil deplasările periculoase pe mare.

Aceste discuţii se poartă în contextul în care 2017 a fost un an record al strămutărilor forţate, 68 de milioane de oameni fiind nevoiţi să își părăsească căminele din cauza războaielor, a violenţelor și a persecuţiilor, arată un raport ONU. Aceste numere îi includ și pe cei care se deplasează intern și care sunt cei mai mulţi – 40 de milioane –, dar și pe cei care își părăsesc ţara cu totul. Creșterea sesizată faţă de 2016 se simte și în România, care anul trecut a primit 4.820 de cereri de azil, când de obicei numărul nu depășea 1.500. Este nevoie mai mult decât oricând de un acord global pe această temă, astfel încât nicio ţară sau comunitate să nu fie lăsată să se descurce singură, atenţionează raportul ONU.