La ce vârstă încep românii să consume alcool

133

Specialiștii sunt foarte îngrijoraţi că vârsta la care copiii români iau prima dată contact cu consumul de băuturi alcoolice este într-o continuă scădere, aceasta ajungând la 9 ani, conform datelor celui mai recent raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Experţii au arătat că 1 din 5 băieţi s-a îmbătat prima dată înaintea vârstei de 13 ani, în timp ce 84% din băieţi şi 12% din fete consumaseră cel puţin o dată alcool înaintea vârstei de 16 ani. Cercetătorii arată de asemenea că numărul băieţilor consumatori crește odată cu vârsta și se dublează în timpul anilor de liceu, însă ponderea consumului în rândul fetelor nu este influenţată de vârstă.

Fetele preferă băuturile spirtoase, iar băieţii, berea. „Explicaţia poate fi legată de gust. Băuturile spirtoase sunt combinate cu băuturi dulci sau în combinaţii şpriţate, preferate de persoanele de sex feminin”, a explicat psihologul Gabriela Bondoc.

În ceea ce privește ponderea consumului în funcţie de poziţionarea geografică, raportul INSP arată că în mediul rural consumul de alcool este un fenomen de amploare, comparativ cu mediul urban. „Este o realitate. Din păcate, în cultura populară persistă ideea conform căreia alcoolul întăreşte starea de sănătate. În afară de acest aspect există un act factor favorizant pentru consumul timpuriu de alcool, şi anume faptul că copiii sunt lăsaţi în grija bunicilor de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate”, a declarat Gindrovel Dumitra, vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

Potrivit unui alt raport realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), 7,5% din adolescenţii români care au peste 15 ani practică „băutul sportiv. Doar într-o singură ocazie, cum ar fi o petrecere, un adolescent consumă 5-8 pahare de alcool, de parcă e la întrecere.

Efectele devastatoare ale alcoolului, dar și creșterea alarmantă a numărului de persoane care au dezvoltat adicţie de alcool au fost prezentate într-o analiză a Institutului de Psihiatrie din Socola.

Numărul femeilor dependente de alcool în România a crescut cu 20% într-un singur an, și în plus femeile au început să bea aceeaşi cantitate de alcool ca bărbaţii, au arătat cercetătorii.

Efectele alcoolului asupra corpului sunt ireversibile, atrag atenţia experţii în domeniul sănătăţii. O persoană dependentă de alcool manifestă oscilaţii de dispoziţie, cu schimbări bruşte de opinie, stări permanente de nervozitate, iritabilitate, insomnii, ceea ce îi deteriorează viaţa familială şi profesională. „Într-o primă etapă, organismul se adaptează uşor, însă după ceva vreme devine incapabil să îşi mai păstreze echilibrul şi se instalează o serie de efecte dezastruoase: malnutriţia, gastrita, ciroza hepatică, pancreatita, infertilitatea, cancerul de esofag şi stomac, bolile de inimă, tulburările de echilibru”, a explicat Andreea Nester, medic psihiatru din cadrul Institutului de Psihiatrie din Socola, Iaşi.

Un risc considerabil de ciroză s-a remarcat chiar și la cei cu un nivel scăzut până la moderat de consum. Abuzul duce la inflamarea ficatului, la apariţia tuberculozei, la creşterea excesivă a tensiunii arteriale şi la deteriorarea muşchiului inimii. Totodată, abuzul de alcool duce la agravarea sau apariţia tulburărilor psihice, a tulburărilor comportamentale, a comportamentului deviant şi la destrămarea mediului familial sau social.

Cât despre efectul alcoolului asupra copiilor, acesta „omoară neuroni în mod direct. Nu există conceptul de consum de alcool sănătos în perioada de dezvoltare a creierului. La adolescenţi, apar tulburări de învăţare, tulburări de comportament, scăderea potenţialului. De asemenea, există riscul de a dezvolta probleme de dependenţă în viitor pentru adolescentul care bea de timpuriu, dar nu dependenţa e cea mai gravă, ci efectele asupra sănătăţii. Alcoolul este o substanţă extrem de toxică pentru toate organele”, a explicat medicul Bondoc. Oamenii de știinţă au avertizat de asemenea că nu există nicio limită de siguranţă în consumul de alcool.