Mecanismul prin care creierul devine dependent de cafea

433

Cafeaua este cel mai propular drog din lume, dar abia din anul 1994 a fost declarat a fi o substanţă ce dă dependenţă. Câţiva ani mai târziu, simptomele renunţării la cafea au fost inlcuse pe lista tulburărilor mentale. Dar ce face cafeaua să dea o dependenţă aşa de puternică?

Răspunsul stă în modul în care cafeina ajunge în creier şi determină starea de alertă pe care o doreşte fiecare consumator.

Astfel, imediat după ce o persoană bea sau mănâncă un aliment care conţine cafeină, substanţa este absorbită şi dizolvată în sânge. Deoarece cafeina este solubilă şi în apă şi în grăsime (adică poate fi dizolvată şi în sânge şi în membranele celulelor corpului), aceasta poate ajunge la creier.

Din punct de vedere al structurii moleculare, cafeina seamănă foarte bine cu o substanţă care există în creierul uman şi denumită adenozină. Din această cauză, cafeina poate lua locul adenozinei în receptorii cerebrali, blocând acţiunea adenozinei. În mod normal, adenozina care se aşază în aceşti receptori anunţă corpul când este obosit.

Dar atunci când cafeina blochează aceşti receptori, corpul nu mai poate semnala starea de oboseală şi se menţine o stare de aparentă energie timp de câteva ore. În plus, în condiţiile în care receptorii adenozinei sunt blocaţi, adenozina care este în surplus şi alte substanţe naturale care stimulează creierul, precum dopamina, conduc la secretarea adrenalinei, un alt stimulent.

În lumina acestor mecanisme, se poate spune că efectul cafeinei nu este unul de stimulant, ci de factor care favorizează apariţia altor stimulanţi naturali din corp, explică Stephen R. Braun, autorul cărţii Buzzed: ştiinţa din spatele dependenţei de cafeină şi alcool.