Îngheţata de vanilie care nu conţine vanilie

66

Odată cu cel mai lung val de căldură cu care s-a confruntat Marea Britanie din 1976 până în prezent, ţara a înregistrat o creștere semnificativă a vânzărilor de îngheţată.

O analiză a autorităţilor locale a arătat însă că una din cinci îngheţate cu vanilie nu conţine nici vanilie, nici lapte proaspăt și nici smântână. Astfel, din cele 24 de mărci analizate, doar jumătate conţineau toate trei ingredientele.

Îngheţata de vanilie este în mod tradiţional preparată din lapte proaspăt, smântână, gălbenușuri de ou, zahăr și vanilie. Ulterior, compoziţia este aerată și congelată. În cele mai multe cazuri, producătorii fac însă rabat de la calitate utilizând ingrediente ieftine. Smântâna și laptele sunt înlocuite cu lapte praf degresat sau proteine din zer. Vanilia este deseori înlocuită cu o aromă artificială, iar alte ingrediente non-lactate utilizate de unii producători de îngheţată includ uleiul de palmier, uleiul de nucă de cocos, uleiul de sâmburi de palmier și apa.

Până în anul 2015, pentru ca un produs să poată purta denumirea de „îngheţată” în Marea Britanie trebuia să conţină cel puţin 5% grăsimi lactate și 2,5% proteine din lapte, dar de la modificarea legislaţiei privind informaţiile referitoare la produsele alimentare, aceste norme nu mai sunt aplicabile. Schimbarea a fost permisă pentru ca mai multe tipuri de produse, cum ar fi variantele vegane și cele cu o cantitate redusă de grăsimi, să poată fi etichetate tot ca „îngheţată”. Astfel intenţia autorităţilor a fost de a crea o piaţă cât mai largă care să răspundă unei game variate de gusturi și cerinţe. Dar eliminarea normelor din regulamentul anterior a permis înlocuirea ingredientelor de calitate, utilizate în reţetele tradiţionale, cu ingrediente mai ieftine și mai slab calitative.

În prezent în Marea Britanie nu există norme specifice pe care producătorii să le aibă în vedere pentru ca un produs să poată fi numit „îngheţată”. Numai produsele etichetate drept „îngheţată din produse lactate” trebuie să conţină cel puţin 5% grăsimi lactate și zero grăsimi vegetale.

Pe de altă parte, preţul vaniliei a crescut la începutul acestui an, aceasta devenind mai scumpă decât argintul. În prezent, vanilia se vinde cu aproximativ 440 de lire sterline pe kilogram, devenind al doilea cel mai scump condiment din lume, după șofran. Din cauza aceasta, unii producători folosesc aromă de vanilie sintetică, cunoscută sub numele de vanilină.

Sfatul autorităţilor este ca „cei care caută o îngheţată cât mai autentică sau cei care încearcă să evite ingredientele controversate, cum ar fi uleiul de palmier, să verifice lista ingredientelor și să căute aceste trei ingrediente cheie: vanilie naturală, smântână și lapte proaspăt”.

Îngheţata nu este singurul produs care constituie o imitaţie alimentară, înșelăciunea producătorilor manifestându-se și în dreptul altor produse. Astfel suntem puși în postura de a consuma brânză care nu conţine lapte, ci doar grăsimi vegetale, miere care conţine glucoză industrială, parmezan cu celuloză peste limita admisă, ulei de măsline extravirgin care de fapt este ulei de rapiţă tratat cu anilină, o toxină care se folosește la tratarea plasticului.

Larry Olmsted, jurnalist culinar și autor pe lista de bestselleruri a NewYork Times, oferă în cartea sa Real Food. Fake Food niște strategii simple și de bun-simţ pentru a mânca sănătos în zilele noastre: „Antrenează-ţi papilele gustative pentru a identifica produsul original, stabilește relaţii de încredere cu mici producători locali, cumpără produse bio, în cantităţi mici, gătește acasă și nu mai mânca în oraș”.