Proteste internaţionale pentru „Martie anti-Monsanto”

150

În acest sfârşit de săptămână, peste două milioane de persoane din 52 de ţări au manifestat împotriva organismelor modificate genetic (OMG) şi, în principal, împotriva corporaţiei Monsanto, unul dintre cei mai mari producători de OMG din lume.

Sâmbătă a fost o zi de foc, în care au avut loc proteste în 436 de oraşe, în principal din America de Nord şi de Sud, dar şi din Europa. Protestul a fost organizat sub forma unei „mobilizări cetăţeneşti mondiale" şi a fost iniţiat, prin intermediul reţelelor sociale, de către mişcarea Occupy-Monsanto, a constatat un jurnalist al AFP.

Protestele vin ca urmare a două acţiuni recente ale Congresului american şi ale administraţiei Obama, care au revoltat societatea americană. Primul este respingerea proiectului de lege privind etichetarea obligatorie a alimentelor modificate genetic (pe care UE a introdus-o în urmă cu 10 ani), iar al doilea este semnarea actului Monsanto Protection Act de către preşedintele american, în ciuda petiţiei semnate de peste 250.000 de americani.

În plus, data aleasă nu a fost întâmplătoare. Pe data de 25 mai, două organisme modificate genetic au primit autorizaţia de cultivare în Uniunea Europeană: cartoful Amflora, dezvoltat de grupul german BASF, care s-a dovedit un eşec comercial, şi porumbul MON 810 produs de Monsanto. Deşi cultura porumbului MON 810 a primit autorizaţie pe o perioadă de zece ani, companiei Monsanto i-a fost refuzată reînnoirea acestei autorizaţii în 2007 şi, în consecinţă, procesul a fost îngheţat din cauza opoziţiei mai multor state.

În consecinţă, milioane de persoane au protestat pe străzile din SUA; Olanda, Franţa, Austria, Belgia, Germania, România pentru a protesta faţă de gigantul agrochimic american Monsanto şi în general faţă de organismele modificate genetic, pesticide şi alte produse chimice.

Purtând, majoritatea, autocolante „Vade retro Monsanto" sau pancarte pe care scria "Organisme modificate genetic, nici pe câmpurile noastre, nici în farfuriile noastre" sau „Mondanto jefuieşte şi ucide ţăranii şi planeta", protestatarii de toate vârstele, de cele mai multe ori veniţi cu copii, au cerut o etichetare obligatorie a produselor care conţin organisme modificate genetic.

În România, protestul a fost ceva mai restrâns. Câteva zeci de persoane, în majoritate tineri, s-au adunat sâmbătă după-amiază, în zona Eroilor din Capitală, pentru un protest faţă de organismele modificate genetic (OMG). Aceştia au cerut etichetarea produselor la raft, astfel încât să putem afla dacă vreunul dintre ingrediente a fost modificat genetic. Acţiunile viitoare contra OMG vor consta şi în iniţiative la nivel parlamentar şi petiţii adresate autorităţilor, a declarat pentru Mediafax Alexandru Alexe, din partea unuia dintre organizatori.

Compania Monsanto nu a condamnat protestele, considerându-le parte a libertăţii de expresie. Însă a declarat că seminţele modificate genetic îmbunătăţesc productivitatea agricolă şi calitatea alimentelor.

În prezent, cele mai des întâlnite plante modificate genetic aprobate în UE sunt porumbul, soia şi bumbacul. Ele sunt produse şi comercializate doar de câteva corporaţii de pe piaţa mondială: Monsanto, Bayer CropScience, Pioneer şi Syngenta.

Situaţia în Europa

Uniunea Europeană este în acest moment singurul organism supranaţional care a adoptat încă din 2003 cele mai stricte reglementări legislative pentru folosirea, producerea, comercializarea organismelor modificate genetic, fie că este vorba de plante, animale sau microorganisme.

Citiţi şi Cât se mai poate opune Europa organismelor modificate genetic?

Diferenţa majoră între abordarea americană şi cea europeană (criticată cu orice ocazie de liderii Monsanto) asupra organismelor modificate genetic din domeniul alimentar constă în transparenţa pe care legile europene au reglementat-o, considerând esenţial dreptul consumatorului la informare. Adiţional, încă din 1997, când se discuta despre alimentele noi (predecesoare ale GMO-urilor), UE a introdus obligativatea etichetării produselor de acest tip sau ce conţin ingrediente modificate genetic (prin Ordinul (EC) 258/97). De asemenea, opt ţări europene – Franţa, Germania, Luxemburg, Austria, Ungaria, Grecia, Bulgaria şi Polonia – au adoptat clauze de salvgardare pentru a interzice pe teritoriile lor cultura organismelor modificate genetic autorizate.