Importanţa somnului pentru copii și adulţi a fost evidenţiată la o convenţie din Minneapolis, unde au fost prezentate o serie de studii despre corelaţiile dintre timpul acordat somnului și diverse aspecte ale vieţii cotidiene.

Există o corelaţie evidentă, la adolescente, între durata somnului și presiunile externe (din partea prietenilor sau a mass-mediei) pentru a avea un corp frumos. Grija fetelor pentru talie şi teama de a nu crește în greutate au efecte vizibile, provocând tulburări de somn şi scurtând timpul acordat acestuia. La această concluzie au ajuns Katherine Markzyk şi Allison Wilkerson de la Universitatea Texasului de Nord.

Studiul a fost realizat pe 789 de adolescente din Texas, vârsta medie a acestora fiind de 12 ani. Autoarele studiului au atras atenţia că tulburările de somn sporesc riscul de apariţie a  diverselor probleme de sănătate, precum şi a anxietăţii și depresiei. Scurtarea timpului de dormit contribuie la apariţia sau la agravarea hiperactivităţii sau a lipsei de atenţie la copiii preşcolari.

Cercetătorii de la Institutul Stanford (SRI) din Menlo Park, California, au analizat date provenite de la 6.860 de copii. „Rezultatele sugerează că unii copii care nu au parte de un somn adecvat prezintă riscul dezvoltării unor probleme de comportament, manifestate prin hiperactivitate, impulsivitate şi dificultăţi de menţinere a atenţiei și liniștii“, a declarat Erika Gaylor, cercetător în cadrul institutului. Un nivel mai ridicat al calităţii vieţii şi un risc scăzut de depresie sunt asociate, în cazul adulţilor, cu acordarea unui timp adecvat pentru somn, timp care înseamnă între 6 şi 9 ore pe noapte.

Este și concluzia la care a ajuns o echipă de specialişti condusă de neurologul Charles Bae, de la Centrul pentru Tulburări ale Somnului din cadrul Clinicii Cleveland, din Ohio. Bae a atras însă atenţia că nu doar somnul prea scurt poate să aibă efecte negative asupra calităţii vieţii, ci şi somnul prelungit, mai mult decât este necesar. „A fost surprinzător să constatăm că un somn mai scurt de 6 ore sau mai lung de 9 ore este asociat cu scăderi similare ale calităţii vieţii şi o creştere a simptomelor de depresie“, a precizat neurologul.