Beneficiile neglijate ale mersului la birou

142

Un calcul onest privind timpul pe care îl consumăm cu drumul spre și de la serviciu ne poate duce la concluzii surprinzătoare, mai ales dacă ne aflăm într-un oraș aglomerat și facem mult până ajungem la birou. Însă, dacă acest drum este inevitabil, el nu ar trebui obligatoriu să fie și un sacrificiu. Putem face ca timpul pe care îl petrecem de acasă la birou și invers să lucreze în avantajul nostru.

Un calcul făcut de britanici asupra timpului pe care îl petrec pe drum spre birou londonezii a ajuns la concluzia că, în medie, un londonez petrece cam 40 de minute pe fiecare tronson de drum (la și de la muncă). Ceea ce, au observat ei, este cam cât petrec și socializând sau practicând un hobby.

Matematica e un pic mai înfricoșătoare pentru cei nevoiţi să ia în piept traficul din București: un drum de o oră până la birou, parcurs tot într-o oră și la întoarcere, se traduce în 2 ore consumate zilnic, 10 – săptămânal și 40 – în fiecare lună. Adică tot atâtea câte petrecem într-o săptămână de lucru conștiincios la birou. O săptămână întreagă pe care nu ne-o plătește nimeni și pe care cei mai mulţi dintre noi o sacrificăm benevol pe altarul serviciului cu care ne plătim facturile. Dar, dacă drumul până la birou nu ar mai fi un cadou pe care îl facem angajatorului (oricum indiferent faţă de timpul acesta), ci unul pe care ni-l facem nouă înșine?

Drumul până la birou și înapoi poate deveni un timp de învăţare accelerată, spune Jon Jachimowicz, de la Columbia Business School, mai ales pentru cei nevoiţi să ia transportul în comun până la lucru. În timpul petrecut în autobuz, te poţi gândi și poţi planifica ziua de muncă, lucru care, spune Jachimovicz, s-a dovedit a avea un impact pozitiv asupra stresului la muncă. Persoanele care folosesc timpul pentru a-și gândi în avans ziua sunt mai puţin stresate, au observat cercetătorii, decât acelea care își lasă mintea să colinde fără o ţintă precisă. Iar primii au chiar și o satisfacţie mai mare cu privire la job, lucru pe care cercetătorii îl pun pe seama faptului că timpul petrecut pe drum acţionează ca un tampon care atenuează conflictul pe care l-am putea resimţi între rolul pe care îl avem acasă și cel pe care îl avem la serviciu. „Atunci când suntem prinși între cele două roluri – ceea ce cercetătorii numesc «ambiguitate de rol» – percepem o ciocnire care duce la o mulţime de rezultate negative”, spune Jachimowicz, care amintește în acest sens de sindromul burn-out.

Pe drumul de întoarcere, putem profita de „timpul-mort” pentru a recapitula lecţiile zilei. Un studiu coordonat de Francesca Gino, de la Harvard Business School, a constatat că productivitatea poate crește chiar și cu 20% dacă petrecem chiar și 15 minute în activitate reflexivă cu privire la munca noastră.

Deși imaginea transportului în comun ticsit de oameni care stau cu nasul în telefon a devenit deja un clasic internaţional, timpul acela ar putea fi investit în ceva mult mai productiv. Cum ar fi citirea unei cărţi, scrie BBC Capital, care a calculat că o persoană care petrece aproximativ șase ore pe săptămână pe drum ar putea ca, în acest timp, să citească sau să asculte o carte de 100.000 de cuvinte. Șase ore pe săptămână este echivalentul unui drum puţin mai lung de 30 de minute pe segment.

Fără a deveni fanatici cu fiecare secundă a timpului nostru, beneficiile ordonării lui pot fi uriașe. Dacă fie și numai între reprizele de verificat Facebookul și Instagramul ne-am gândi la ceva constructiv sau am asculta, de exemplu, lecţiile unui curs de limbă străină, efortul acesta mic s-ar dovedi extrem de util pentru noi. Mai ales că, așa cum spun neurologii, oamenii învaţă cel mai bine atunci când studiază cu pauze dese.

Nu este ceva ce un bucureștean și-ar putea închipui cu ușurinţă, însă studiile spun că mersul cu autobuzul ne ferește de obezitate mai mult decât o poate face mersul cu mașina personală. Diferenţa procentuală între cele două este de 15% în favoarea autobuzului. Sigur că, deși vara poate fi echivalentul unei saune, un autobuz nu este totuși o sală de fitness. Însă mersul pe jos până în staţie contează și el la capitolul mișcare, la care mulţi dintre noi suntem deficitari. Asta, dacă nu cumva am început deja să aplicăm cea mai inteligentă manieră în care putem face sport.

Alina Kartman
Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST. Are peste 9 ani de experiență în presa online din România și, atunci când nu scrie pentru ST, îmbină jurnalismul cu videografia și copywriting-ul la studioul KiteMedia.