Obsesia perfecţiunii: cât de nerealiste sunt standardele noastre de frumuseţe

2834

În numai 37 de secunde, întreaga înfăţișare a unei tinere, de la fizionomie și până la formele corpului, este retușată digital și schimbată radical, pentru a atinge standardele de frumuseţe promovate de media. Deși în unele cazuri perfecţiunea din imagini este atinsă cu ajutorul programelor specializate, persoanele influenţate sau care aspiră la aceste standarde nerealiste își periclitează sănătatea pentru a le atinge, ori ajung să se desconsidere din cauza aspectului fizic.

Cu ajutorul machiajului, al extensiilor, dar mai ales al programelor de manipulare digitală a imaginilor, tânăra din materialul video realizat de GlobalDemocracy.com suferă câteva intervenţii de înlăturare a formelor prea generoase, de lungire a picioarelor, gâtului și a părului, dar și un „tratament” de eliminare a imprefecţiunilor feţei. Finalul este complet diferit faţă de varianta originală a modelului, care devine practic de nerecunoscut.

Într-un articol pentru UpWorthy, autoarea Laura Willard își amintea că „exista un motiv pentru care chiar și atunci când eram într-o formă grozavă, purtam mărimea 4 (mărimea 36 după standardele europene) și eram sănătoasă, tot nu era suficient de bine pentru mine. Toată logica și inteligenţa mea au probleme în combaterea a ceea ce am văzut ca ‘perfect’ zi de zi în întreaga mea viaţă”.

Un sondaj global, efectuat în 2004 de Dove și agenţia de publicitate Ogilvy, a arătat că frumuseţea a devenit intangibilă, scrie Layla Revis, actual vice-președinte senior la companiile internaţionale de comunicare Fleishmann-Hillard, pe blogul Womenology al companiei Ogilvy. Aproximativ 81% dintre femei sunt convinse că „media și publicitatea stabilesc un standard nerealist de frumuseţe, pe care majoritatea femeilor nu îl pot atinge”. Mai mult, studiul a descoperit că, la nivel global, femeile sunt nemulţumite de greutatea lor corporală și numai două procente au declarat că se consideră frumoase.

„Imaginile din media de azi proiectează un standard nerealist și chiar periculos pentru frumuseţea feminină, care poate avea o influenţă puternică asupra modului în care femeile se percep pe ele însele”, scrie dr. Kasey L. Serdar în articolul Imaginea Corpului femeii și mass media: Perspective legate de cum internalizează femeile standardele ideale de frumuseţe, publicat de West Minister College.

Cum arată „femeia ideală”? Potrivit modelelor promovate de televiziune sau publicitate, ea este „înaltă, albă și slabă, cu un corp ‘tubular’ și păr blond”, explică dr. Serdar. Aceste imagini pot produc consecinţe grave în ceea ce privește sănătatea femeilor care se raportează la standardele nerealiste care produc atât o scădere a stimei de sine, dar cresc totodată riscul apariţiei unor îngrijorări cu privire la propriul corp, dar și dezvoltarea de tulburări de alimentaţie, au arătat studiile. O cercetare sublinia că impactul acestor standarde atinge aproape 50% dintre fetele de numai 6-8 ani care sunt nemulţumite de greutatea lor și care și-ar dori să fie mai slabe. Alte studii au arătat că 40 de procente dintre adolescentele de 14 ani, la care se adaugă 20% dintre fetele de nouă ani, spun că își doresc să fie mai slabe.

Pentru a da jos kilogramele nedorite, nu mai puţin de jumătate dintre adolescente recurg la măsuri drastice, printre care se numără postitul, sărirea meselor, fumatul sau provocarea vărsăturilor, arată Asociaţia pentru Anorexie Nervoasă și Tulburări Asociate, citată de The Marshfield Times.

Pentru a elimina bombardamentul cu reprezentări super-prelucrate pe calculator, care creează standarde nerealiste de frumuseţe, anumite ţări au recurs la cenzurarea acestor imagini alterate digital care înfăţișează modele fără cusur. Este și cazul Regatului Unit unde imaginea unei reclame pentru Lancome, un brand cunoscut de produse cosmetice a fost cenzurată, notează The Collegian. În imagine era înfăţișată actriţa Julia Roberts, afișând un ten impecabil, obţinut în mod vizibil prin alterare digitală, motiv pentru care a fost catalogată drept „prea bună ca să fie adevărată” de Autoritatea pentru Standarde în Publicitate.

Citește și: O nouă teorie despre modul în care creierul ne influenţează personalitatea

Niciun articol afișat