Cultura canapelei – Putem supravieţui fără sport?

181

„Eh, asta e bună! Doar nu a murit nimeni pentru că nu a făcut sport. Cu toţii ne mișcăm." Aceasta poate fi prima reacţie, aproape automată, atunci când citim un titlu care ne întreabă dacă în ziua de azi putem să ne așteptăm să trăim o viaţă lungă și sănătoasă fără să facem mișcare. Dar în timp ce este adevărat că lipsa sportului nu este în sine o cauză pentru moarte, majoritatea studiilor arată că mișcarea prelungește viaţa și previne boli fatale, doar că nu este vorba despre mișcarea pe care o facem cu toţii în ziua de azi, din apartament până la mașină sau la staţia de autobuz și înapoi.

Până și televizorul, în faţa căruia ne petrecem poate și jumătate din viaţă, ne învaţă ce trebuie să facem pentru a avea o viaţă sănătoasă: „Beţi 2 l de lichide în fiecare zi!”, „Respectaţi principalele mese ale zilei!”. Iar mai nou apare și mesajul: „Faceţi cel puţin 30 de minute de mișcare în fiecare zi!”. Pare că pe orice revistă punem mâna există o secţiune undeva care ne învaţă cum să descoperim că abdomenul nostru poate avea și formă de pătrăţele în doar 6 săptămâni. Alte reclame la abonamente la sală sau diverse aparate sportive ne promit că vom da jos kilogramele adunate de sărbători în timp record. Nimeni nu poate nega că sportul făcut cu cap face bine organismului, dar chiar ne obligă asta la ceva sau doar trăim o perioadă în care sportul este o poveste umflată cu pompa mass-mediei?

Cât de mult voi trăi dacă nu fac sport?

De multe ori se întâmplă să vedem prin presă exemple de persoane ajunse la peste 90 de ani, care toată viaţa, sau o mare parte din ea, au fumat, au băut și nu au făcut niciun fel de sport. În faţa unor asemenea exemple stăm și ne întrebăm dacă este doar noroc chior sau dacă putem îndrăzni și noi să trăim viaţa fără niciun fel de control și să ne așteptăm să suflăm în lumânări și la 90 de ani. Deci cât de mult voi trăi dacă nu fac niciodată sport? „Nimeni nu poate prezice cât va trăi o anumită persoană. Cu toate astea, nu vei trăi la fel de mult fără să faci sport. Chiar și faptul că stai mai mult în picioare într-o zi, decât stai jos ajută”, a răspuns dr. David Chan, din cadrul Universităţii UCLA.

Să faci sport nu este nicidecum simplu. În primul rând costă bani, de la foarte mulţi la foarte puţini, depinzând de unde locuiești și ce preferinţe sportive ai. În al doilea rând, este un consumator de timp, pe care ţi-e foarte greu să îl dedici când termini serviciul la 19:00- 20:00 sau pe care preferi să îl petreci făcând treburi prin casă, stând cu copiii la lecţii sau doar relaxându-te. Deci merită să faci un asemenea efort? Merită nu doar pentru că te simţi mult mai bine și mai energic după un antrenament, ci și pentru că, efectiv, timpul pe care îl dai îl primești înapoi multiplicat. Conform dr. I-Min Lee, profesoară la Harvard și autoare a studiului „Leisure Time Physical Activity of Moderate to Vigorous Intensity And Mortality: A Large Pooled Cohort Analysis”, o persoană de vârstă mijlocie, care face 150 de minute de exerciţii moderate pe săptămână, primește pentru fiecare minut de exerciţiu de la 1 la 7 minute de viaţă în plus. Și cei de la Institutul Naţional pentru Cancer au găsit într-un studiu pe 650.000 de adulţi de peste 40 de ani, că 150 de minute de exerciţii pe săptămână, la un nivel de intensitate mic, înseamnă 4,5 ani în plus de viaţă.

Mai mult decât atât, beneficiul anilor în plus este valabil indiferent de vârsta la care se începe activitatea sportivă, pe principiul „mai bine mai târziu decât niciodată”. „Există o multitudine de date care arată că indivizii în vârstă care decid să ia parte la programe de exerciţii fizice prezintă o îmbunătăţire dramatică a funcţiilor și abilităţilor”, a declarat Cedric Bryant, șeful Consiliului American pentru Sport. De fapt, experţii încep din ce în ce mai mult să atribuie bolile care erau odată atribuite procesului de îmbătrânire, precum artrită, demenţă, osteoporoză, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, sedentarismului cronic.

Sport + dietă, doar sport sau doar dietă?

De obicei, comparaţia între eficienţa unei diete sănătoase și eficienţa unui plan de antrenament sportiv este făcută în cadrul discuţiei mai mari despre obezitate și lupta cu kilogramele în plus. Consensul general pe această problemă este că dieta este mai importantă pentru slăbit decât sportul. Conform Institutului Naţional de Sănătate din SUA, creșterea nivelului antrenamentelor fizice nu este deloc o metodă mai eficientă decât urmarea unei diete, chiar în lipsa totală a exerciţiului fizic.

Cu toate astea, sportul joacă un rol important în menţinerea unei greutăţi sănătoase după perioada de pierdere în greutate. Tot Institutul Naţional de Sănătate raportează că activitatea fizică regulată este cel mai important element pentru a preveni creștere la loc în greutate, o poziţie cu care este de acord și Academia pentru Nutriţie și Diabet. Iar pentru că tot veni vorba despre diabet, un studiu publicat anul trecut în jurnalul Radiology arată că sportul regulat, chiar și în absenţa unei diete stricte, scade considerabil cantitatea de grăsime viscerală în cazul pacienţilor cu diabet de tip 2, ceea ce înseamnă îmbunătăţirea metabolismului și reducerea riscului bolilor cardiovasculare.

Concluzia? Atât sportul, cât și dieta sunt importante pentru menţinerea unei stări bune a sănătăţii. Academia pentru Nutriţie și Diabet arată că exerciţiile fizice ajută pacienţii bolnavi de boli cardiovasculare, cancer și diabet și că, indiferent de greutatea corporală și de indicele de masă corporală (BMI), sportul este asociat cu reducerea riscului de moarte. O dietă sănătoasă are și ea avantaje demonstrate știinţific. Dieta mediteraneană este cunoscută ca o armă eficientă împotriva demenţei, a bolilor cardiovasculare, a cancerului și a obezităţii.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.