Timpul este aproape neglijabil în experimentarea durerii

10

Experienţele dureroase nu sunt determinate de durata lor, spun studiile psihologilor, printre care se află câştigătorul Premiului Nobel, Daniel Kahneman.

Trauma unei experienţe dureroase nu depinde de durata durerii, susţine un studiu publicat de psihologul economist Daniel Kahneman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie.

În studiul intitulat When More Pain Is Preferred to Less: Adding a Better End, Daniel Kahneman descrie un experiment pe care l-a făcut. A cerut participanţilor să-şi introducă mâinile în apă rece ca gheaţa de două ori (fiecare mână pe rând). La introducerea primei mâini, apa avea 14 grade C şi au ţinut-o în ea 60 de secunde. La introducerea celei de-a doua, apa a avut 14 grade C timp de 60 de secunde şi apoi a crescut la 15 grade C în următoarele 30 de secunde. În ambele cazuri de 60 de secunde, experienţa a fost dureroasă, însă atunci când s-au adăugat cele 30 de secunde, nivelul durerii s-a stabilizat sau a scăzut. Apoi, participanţii au fost întrebaţi care dintre aceste experimente le-ar repeta, iar 70% dintre ei au răspuns că cel de 90 de secunde (60+30). Ei au spus că cel lung fusese mai puţin dureros, mai puţin rece şi mai uşor de suportat, iar unii chiar au spus că a durat mai puţin decât celălalt.

Pentru cei sceptici, Kahneman a observat acelaşi rezultat într-un experiment realizat pe pacienţii cărora li s-a practicat o colonoscopie. Aceasta a durat 69 de minute, dar durata ei nu a prevăzut felul în care pacienţii s-au simţit după aceea. Nivelul de durere la gradul său cel mai înalt a fost cel care a determinat felul în care s-au simţit la sfârşitul colonoscopiei.

Aceste studii confirmă faptul că percepţiile noastre în legătură cu o anumită întâmplare sau experienţă sunt determinate de felul în care ne simţim în momentul cel mai intens al acesteia şi nu de durata lor, deoarece oamenii nu calculează durata momentelor de plăcere sau de durere. Percepţiile noastre sunt determinate de momentele de vârf şi de sfârşit.

Întrebarea care se naşte acum este dacă nu cumva teoria acestui pshilog înseamnă că medicii chirurgi ar trebui să prelungească durata operaţiilor pentru a le lăsa pacienţilor o amintire mai plăcută, chiar dacă per total, acest lucru ar presupune mai multă suferinţă. Acelaşi lucru se întreabă unii şi în legătură cu vacanţele, şi anume dacă într-adevăr contează mai mult momentele cele mai frumoase decât durata vacanţei. Însă oricum s-ar interpreta această teorie, probabil cel mai important lucru este felul în care este perceput timpul şi felul în care este el repartizat între diversele activităţi de zi cu zi, notează BBC.