Doctorii, între slujirea bolnavilor și slujirea industriei

344

Toate marile companii producătoare de medicamente sunt fără excepţie implicate în scandaluri de corupţie, pentru reprezentarea și promovarea frauduloasă a produselor lor. Multe dintre acestea au plătit amenzi de miliarde de dolari pentru mituirea doctorilor și a regulatorilor. Doctorii sunt însă o parte a problemei care scapă de multe ori discuţiei publice.

În ultimele decenii, industria farmaceutică a cunoscut o creștere explozivă, aducând pe piaţă un număr de medicamente-vedetă. Odată cu un număr mai mare al încasărilor, au crescut și așteptările acţionarilor. Mai multe resurse au fost direcţionate către departamentele de marketing, iar pe măsură ce obiceiurile doctorilor de a prescrie medicamente au devenit mai transparente, mai mulţi bani au fost dedicaţi influenţării lor. Așa a luat naștere și devizia reprezentanţilor medicali, fete și băieţi frumoși, îmbrăcaţi elegant, care stau la ușile cabinetelor cu servietele pline de pliante, pixuri și mostre de medicamente.

Practicile companiilor farmaceutice

Compania britanică GlaxoSmithKline a cheltuit 320 de milioane de lire sterline pe mite, excursii de lux și favoruri sexuale în China, iar pe 14 aprilie, Direcţia Anti-Fraudă din Polonia a arestat 13 persoane în conexiune cu mituirea unor doctori pentru promovarea medicamentului pentru astm Seretide.

Jarek Wisniewski, un reprezentant medical al companiei în regiunea poloneză Lodz, a declarat pentru cei de la BBC Panorama, care au scos la iveală cazul, că „Ecuaţia este una simplă. Noi plătim doctorii, ei prescriu medicamentele noastre. Nu îi plătim, nu le prescriu”. Wisniewski spune că deși pe hârtie plăţile erau trecute pentru servicii educaţionale, doctorii înţelegeau foarte clar să trebuie să producă un anumit număr de reţete în schimb.

Plăţile și cadourile pot rezulta în schimbarea interesului doctorilor de la slujirea pacientului la slujirea companiei, spune Michael Oldani, care a lucrat ca reprezentant medical pentru Pfizer, în Statele Unite. Cadourile variază de la pixuri, calendare și rigle de calcul pentru EKG, până la burse educationale de mii de dolari. Această practică a dus la încetăţenirea unei mentalităţi în care medicii prescriu anumite medicamente fără să stea prea mult pe gânduri, în detrimentul altor tratamente sau altor terapii, spune Oldani. Nu toţi sunt însă de acord cu această generalizare.

La ce te obligă un cadou?

„Cadourile stabilesc o relaţie de reciprocitate. Eu primesc un pix cu numele unei companii farmaceutice. În schimb, mă simt obligat să îl primesc pe reprezentant în birou, să ascult poezia de promovare în timp ce fac un consult, să iau câteva mostre și în final să scriu o reţetă,” scrie dr. Rahul K. Parikh, pentru Salon.

Presiunea resimţită este însă o chestiune subiectivă și nu orice doctor care primește un pix va face o reţetă pentru un anumit medicament. „Nimeni nu se compromite profesional pentru un pix”, a declarat un medic, ce preferă să rămână anonim, pentru Semnele timpului. Și mai mult, „nimeni nu are de ce să se compromită când medicamentul este oricum unul bun”. Cu asta este de acord și Eric Campbell, de la Harvard Medical School, când spune că „Dacă companiile fac medicamente care funcţionează, doctorii le vor folosi. Nu trebui să plătească pentru ca doctorii să afle despre ele și nu trebuie să plătească pentru ca doctorii să le folosească”, citează BBC.

Reprezentanţii medicali stabilesc o relaţie înte doctori și companie. Cât timp această relaţie nu afectează pacientul ar trebui blamată? În spitalele din România cadourile diferă și ele de la pixuri și căni, până la invitaţii la cine unde se prezintă medicamente, și până la sponsorizarea medicilor pentru a putea participa la congrese în ţară și în străinătate. „Pentru congresele din străinătate sunt sponsorizaţi de obicei medicii care pot prescrie medicamente mai scumpe, cum sunt cele pentru afecţiuni psihiatrice, oncologice sau hepatite cronice. Dar cât timp medicamentul este bun, efectele se văd și oricum l-aș fi prescris, nu văd să fie o problemă etică”, a declarat sursa pentru Semnele timpului.

Tom Stossel, doctor și profesor de medicină la Harvard, spune că astăzi medicina este incomparabil mai bună decât acum 50 de ani și asta este datorită „uneltelor pe care medicii le-au primit din partea industriei. Doctorii merg la un restaurant, au o cină plăcută și învaţă ceva nou, ce e în neregulă cu asta? Este educaţia mai bună la mănăstire decât la restaurant?” întreabă el, mai ales în contextul în care doctorii au un program ce nu le permit să ţină pasul cu avansul studiilor.

Consecinţele există

Problema este că pentru fiecare medic care nu se simte presat de un pix sau de o cină să prescrie un medicament despre care are dubii, sunt mulţi alţii care sunt dispuși să o facă. În SUA, unde fenomenul este poate cel mai răspândit, un efect al acestei relaţii dintre industrie și sistemu medical ar fi creșterea fulminantă a diagnosticilor de ADHD.

New York Times notează că numărul copiilor care au primit tratament pentru ADHD a crescut de la 600.000 în 1990, la 3,5 milioane în 2013, conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. În prezent, 15% dintre liceenii americani sunt diagnosticaţi cu această tulburare, când procentul real ar fi de 5%.

Acest fenomen este un rezultat direct al campaniilor intense de marketing, realizate de companiile farmaceutice, care au cheltuit milioane de dolari pe reclame tv, printuri și susţinere din partea celebrităţilor, sfătuind pacienţii și familiile să le ceară doctorilor medicamentele respective. Rezultatul a fost convingerea medicilor să prescrie medicamente pe badă rulantă, ceea ce a dus la o creștere de cinci ori a veniturilor din vânzarea stimulantelor, scrie dr. psihiatru Dale Archer, pentru Forbes.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.