Tinerii, tot mai deziluzionaţi de Facebook

326

Facebookul are multe statistici cu care să se laude. Este prima reţea de socializare care a atins 1 miliard de membri și apoi a crescut la peste 2 miliarde. Iar în ciuda celei mai mari crize de imagine, pe care a avut-o în urma scandalului Cambridge Analytica, rata de utilizare a site-ului a crescut, odată cu o creștere a profiturilor cu 63% în doar un an de zile. Cu toate acestea, interesul tinerilor pentru reţea se răcește rapid.

Compania de măsurare a trendurilor digitale eMarketer preconizase o scădere a numărului de utilizatori de Facebook din rândul tinerilor americani între 12 și 17 ani de 3,4% pentru anul 2017. În realitate, declinul a fost de trei ori mai mare, ajungând la 1,4 milioane de utilizatori americani între 12 și 17 ani, și până la 2,8 milioane dacă mărim plaja demografică până la vârsta de 25 de ani. Pentru 2018, statistica nu arată mai bine, estimându-se o pierdere de 2,1 milioane de utilizatori americani până în 25 de ani.

Am putea spune că 2,1 milioane de utilizatori din 2,1 miliarde este ca o picătură într-un ocean, însă trebuie să ţinem cont că majoritatea măsurătorilor sociologice cuprind doar Statele Unite, pe când fenomenul s-a observat și în alte state, precum Marea Britanie. În total, se așteaptă ca vreo 3 milioane de tineri sub 25 de ani din ambele ţări să nu mai folosească de o formă sau alta reţeaua de socializare în 2018. Trebuie spus că trendul este spre o descreștere a timpului acordat reţelei, nu spre o închidere definitivă a contului.

Experţii nu se așteaptă ca această schimbare să afecteze trendul constant de creștere a numărului de utilizatori ai reţelei, însă peisajul din reţea se va schimba pe măsură ce reţeaua îmbătrânește. Astăzi, distribuţia utilizatorilor Facebook la nivel global arată că reţeaua este cel mai mult folosită de bărbaţi între 25 și 34 de ani. Pe termen lung, pierderea tinerilor poate deveni o problemă pentru orice reţea de socializare, fiindcă tinerii sunt cei care oferă un barometru bun pentru ce este popular la un moment dat și tot spre ei se îndreaptă majoritatea bugetelor publicitare.

Da, Facebookul a fost popular la un moment dat, dar și-a pierdut foarte mult din factorul „cool” – „Când tânărul care astăzi are 17 ani împlinea 13 ani, era ca un ritual de tranziţie să își facă cont pe Facebook. Cei care împlinesc astăzi 13 ani aproape că nici nu își mai pun problema”, explică analistul Paul Verna.

Cei trecuţi de 25 de ani sunt cei care spun că „părinţii au stricat Facebookul”, făcând aluzie tocmai la pierderea factorului de „cool”. Pentru ei nu este deloc o imposibilitate ca Facebookul să nu mai existe într-o zi, la fel ca MySpace sau Second Life. Media prietenilor pe care tinerii americani îi au pe Facebook este mică, de doar 425. La un asemenea total, este foarte probabil să nu comunice cu mai mult de 10 persoane din listă, deci întreaga funcţionalitate originară a reţelei își pierde sensul.

Din fericire pentru Facebook, majoritatea celor care caută alternative migrează către Instagram, companie deţinută tot de Facebook. Instagram pare mai interesant, pentru că funcţionează pe partajarea de fotografii și mai puţin pe comunicare, ori foarte greu se poate ajunge la o plictiseală vizuală când mereu se publică poze noi de la tot mai multe conturi. Snapchatul este în schimb forma preferată de comunicare neoficială, pentru că textele și videoclipurile se șterg automat, pe când WhatsApp este folosit pentru grupurile de la școală, părinţi etc. Iar primul site de divertisment este YouTube, unde mereu sunt postate clipuri video noi, de la creatori de conţinut care au făcut o meserie din asta.

Ordinea în care sunt utilizate cel mai des aceste reţele de către tinerii americani cu vârste între 13 și 17 ani este în prezent următoarea: YouTube, Instagram, Snapchat, Facebook, conform unui recent studiu Pew. Un studiu anterior, din 2015, arăta că 71% dintre cei care erau atunci în această grupă demografică spuneau că folosesc Facebookul, pe când acum doar 51% dintre tineri îl mai folosesc. În studiul din 2015 nu s-a analizat și rata de utilizare a celorlalte reţele de socializare, deci o comparaţie nu este posibilă.

Faptul că în cea mai mare parte această grupă demografică este fan YouTube este o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte YouTube este un spaţiu educaţional, care poate suscita interese și pasiuni diverse, pe de altă parte este un spaţiu în care videoclipul unui puști de șapte ani poate face mii de vânzări de jucării pentru că o vastă parte din clipuri sunt construite ca să atragă atenţia vizitatorilor și banii din reclame. Iar unele dintre ele s-ar putea să nu aibă cel mai propice conţinut pentru copii de 13-14 ani.

În condiţiile în care un studiu Defy Media din 2016 arăta67% dintre respondenţii între 13 și 24 de ani au declarat că nu pot trăi fără YouTube, comparativ cu 48% care au spus că nu ar putea renunţa la reţelele de socializare (Facebook, Instagram, Snapchat, Twitter, Tumbler), vorbim despre o expunere a tinerilor cu efecte încă insuficient dezbătute în lumea știinţifică. Partea și mai proastă este că majoritatea părinţilor habar nu au ce este YouTube sau măcar ce fac copiii lor online, ce tip de conţinut urmăresc și ce tip de atitudini și limbaj adoptă online. Pentru mai multe detalii pe acest subiect, puteţi citi un articol amplu aici.

Niciun articol afișat