Ne reproducem ca în Marea Depresiune

183

Datele strânse de guvernul american indică anul 2011 ca cel mai slab an din punctul de vedere al ratei fertilităţii, cu cele mai scăzute cifre din anul 1976 până în prezent. Cifrele sunt asemănătoare cu cele din timpul Marii Depresiuni economice, cu care s-a confruntat America în perioada 1929-1933.

Faptul că oamenii nu mai fac copii este însă o problemă globală, și nicidecum una ce vizează doar Statele Unite. Ratele incredibil de mici ale fertilităţii au creat o situaţie fără precedent. Dacă declinul continuă, până la jumătatea acestui secol, 60% dintre italieni nu vor avea experienţa împărtășirii vieţii cu un frate, soră, unchi sau verișor, Germania va pierde echivalentul populaţiei din fosta Germanie de Est, iar populaţia Spaniei va scădea cu aproape un sfert. În România, rata totală de fertilitate, adică numărul mediu de copii la o femeie, a scăzut de la 2,4 în anii dinaintea Revoluţiei, la 1,2 în 2010, conform raportului Evoluţia natalităţii și fertilităţii în România, publicat în 2012, de Institutul Naţional de Statistică. Vârsta medie la care româncele din oraşele mari ale ţării (peste 200.000 de locuitori), cu venituri şi educaţie medii şi peste medie, au primul copil, este de 29 de ani, iar la nivelul întregii ţări este de 27 de ani, arată un studiu GFK, din 2012.

„Datele demografice nu mint, Europa este pe moarte", susţine și teologul catolic George Weigel, autor al cărţii Martor al sperantei – Biografia Papei Ioan Paul al II-lea. După părerea sa, boala de care suferă Europa ţine direct de spiritul uman. Imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, căsătoria, familia şi religia au recâştigat încrederea populaţiei, iar numărul nașterilor a crescut într-un mod neaşteptat. Dar odată cu maturizarea generaţiilor născute după război, s-au instaurat noi comportamente demografice atât în plan relaţional cât şi al reproducerii. Căsătoria a devenit tot mai târzie și mai rară, iar concubinajul și divorţurile din ce în ce mai frecvente și acceptate de societate. Criza financiară care a adus degradarea nivelului de trai, creșterea ratei șomajului, creșterea costului de creștere al copilului, incertitudinea și stresul, nu a făcut decât să contribuie drastic la scăderea vertiginoasă a ratei fertilităţii și la depopularea Europei.

Citește și Este sau nu egoist să nu vrei să ai copii?

Revenind la Italia, 2013 este primul an în care numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor, cu 10,1 decese la 1.000 de oameni și doar 8,94 nașteri la 1.000 de oameni. Iar această „gaură" se lărgește de la an la an. Datele oficiale arată că în 2012 s-au înregistrat cu 12.000 mai puţine nașteri decât în 2011 și cu 19.000 mai puţine decât în 2010. Unii observatori, precum sociologii Richard Lloyd şi Terry Nichols Clark, citaţi City Journal, dau vina și pe stilul de viaţă generat de traiul în orașele „post-familie", adevărate „mașinării de distracţie", cum le numesc ei. Întrucât şcolile, bisericile şi asociaţiile locale nu mai alcătuiesc fundaţia noului oraş, activităţile principale au loc în domeniile recreaţional, artistic, cultural şi în restaurante – un sistem construit pentru individul modern, liberal și libertin. Spus mai simplu, oamenii nu mai fac copii pentru că vor să se distreze pentru o perioadă cât se poate de lungă de timp, un lucru care ar presupune și faptul că o astfel de viaţă îi face fericiţi. Însă din ce în ce mai mulţi italieni realizează faptul că în ciuda reputaţiei naţiunii pentru frumuseţe, mâncare bună și un stil de viaţă ușuratic, nu sunt fericiţi. Conform indexului OECD (Organizaţia pentru Cooperare Economică și Dezvoltare), italienii rugaţi să noteze pe o scală de la 0 la 10 cât de satisfăcuţi sunt de viaţa lor, au obţinut o medie de 5,8, mai mică decât media OECD, de 6,6.

Biserica Catolică vine cu o altă explicaţie pentru care italienii și creștinii în general nu vor să mai facă copii, care nu are nimic de-a face cu dorinţa de a se distra până la bătrâneţe. „Mentalitatea de azi se opune în sens larg viziunii creștine asupra căsniciei, mai ales în ceea ce privește divorţul și reproducerea", a declarat arhiepiscopul Gerhard Müller, într-un editorial pentru L'Osservatore Romano. Din cauza faptului că din ce în ce mai multe căsnicii nu produc copii, arhiepiscopul susţine că acestea nu sunt valide în faţa Bisericii Catolice. Părerea sa se aliniază cu cea a Papei Francisc, care în enciclica Lumen Fidei spune că potenţialul de reproducere al heterosexualităţii este o condiţie necesară a căsniciei. De aceea, avortul, contracepţia, sterilizarea și relaţiile homosexuale sunt incompatibile cu aceasta, citează Life Site News.