Amprenta invizibilă a design-ului care ne guvernează viaţa

389

„Design-ul este una dintre cele mai puternice forţe din viaţa noastră, care ne influenţează rezultatele în aproape tot ceea ce facem, fără să ne dăm seama de acest lucru", susţine Alice Rawsthorn, critic de design. La orice pas, suntem înconjuraţi de roadele design-ului, ce reprezintă mai mult decât o simplă îmbinare a utilului cu frumosul, ci un element care ne transformă comportamentele, alegerile, ne îmbunătăţește sau ne pune în pericol viaţa.

Putea Al Gore să ajungă cel de-al 43-lea președinte al Americii? Ar fi putut, este de părere Rawsthorn, autoarea cărţii Hello World: Where Design Meets Life. Ce l-a împiedicat? Un element de design. Mai exact modul alambicat în care au fost proiectate buletinele de vot pentru alegerile din 2000, defășurate în Palm Beach County, Florida. Drept rezultat, mulţi susţinători din regiune ai candidatului democrat Al Gore au sunat la birourile electorale, îngrijoraţi că au votat greșit cu candidatul Pat Buchanan, după cum relata atunci Associated Press.

Fără să ne dăm seama, design-ul obiectelor ne influenţează chiar și acţiunile. Gândește-te la degetul pe care îl folosești pentru a apăsa butonul soneriei. Este un exerciţiu aparent banal, dar care arată impactul puternic pe care îl are asupra noastră modul în care sunt proiectate lucrurile, sugerează Rawsthorn, pentru The Atlantic. De exemplu, tinerii vor folosi, cel mai probabil degetul mare. Acesta este mult mai puternic și mult mai receptiv, deoarece a fost „antrenat” prin butonarea frecventă a telefonului mobil. În schimb, o persoană mai în vârstă va folosi, cel mai probabil, indexul.

Design-ul care îţi schimbă viaţa în bine sau în… rău

„Design-ul ar trebui întotdeauna să fie în serviciul unei vieţi mai bune dar, din păcate, nu atinge întotdeauna acest obiectiv”, este de părere Rawsthorn. Un exemplu pozitiv evocat în lucrarea sa este cel al lui Aimee Mullins, model și atletă căreia i-au fost amputate ambele picioare. Alături de o echipă de designeri, tânăra a lucrat la proiectarea unor proteze mult mai bune pentru membrele inferioare, scrie The Guardian. Mullins i-a inspirat chiar și pe cunoscuţii artiști Alexander McQueen și Matthew Barney, care au contribuit la realizarea protezelor sale.

„Design-ul poate crește sau diminua puterea în cele mai multe aspecte din viaţa noastră. Când este configurat cu înţelepciune poate aduce plăcere, alternativă, putere, frumuseţe, confort, decenţă, sensibilitate, integritate, prosperitate, diversitate și multe altele”, scrie Rawsthorn într-un articol pentru The School of Life.

Cu aceeași intensitate însă, design-ul poate acţiona în direcţia opusă, distrugătoare. „Atunci când se abuzează de puterea sa, rezultatul poate fi o risipă, poate fi confuz, umilitor, înfricoșător, poate stârni mânie și poate deveni chiar periculos”, adaugă Rawsthorn. În acest sens, ea oferă ca exemplu programele malware, care conţin viruși. Acestea nu au fost proiectate în scopul de a compromite computerele. Pe parcurs, însă, s-au transformat într-un instrument periculos.

Design pentru inovaţie și o viaţă mai bună

„Design-ul este aici pentru a ne face viaţa de zi cu zi mai ușoară. Design-ul are implicaţii importante și un potenţial pentru creșterea economică și este un factor care face un produs diferit de un altul. Acest lucru este relevant atunci când ţintim către o valoare mai mare”, puncta fostul ministru de economie al Finlandei, Jyri Häkämies, într-o conferinţă dedicată inovaţiei design-ului în viitor.

Soluţia evidentă pentru sporirea calităţii modului de proiectare, care poate crește semnificativ și calitatea vieţii este prin atragerea designerilor pricepuţi în „câmpul muncii”. Însă Rawsthorn punctează că acest lucru nu este prea ușor, în special în condiţiile în care design-ul nu este privit cu ochi la fel de buni precum arta.

Din fericire, însă, atrage ea atenţia, această concepţie a pierdut teren în ultima vreme. „Dacă crezi că design-ul este un mediu puternic și productiv, care poate construi o viaţă mai bună, este evident că avem nevoie de cei mai buni designeri posibili pentru a face asta. Nu avem șanse să ajungem la ei, dacă design-ul este privit ca o disciplină atât de marginală, încât practicienii săi sunt dornici să se reclasifice ca artiști. De asemenea, cu cât design-ul devine mai bogat, mai diversificat și mai inclusiv, cu atât va părea mai convingător, lucru care îi va permite să atragă designerii de înalt calibru de care societatea are nevoie”, a declarat Rawsthorn pentru The Atlantic.

În ceea ce privește construirea unui design de calitate, Dieter Rams, designer industrial german la compania Vitsœ, care a contribuit la proiectarea produselor popularului brand Braun, propunea 10 principii. Acestea au fost construite pornind de la o întrebare născută din interesul lui Rams pentru îmbunătăţirea vieţii și a lumii. „Design-ul meu este bun?”, era gândul care îl măcina pe acesta în urmă cu vreo 40 de ani.

Astfel, în viziunea lui Rams, un design bun este definit de inovaţie, utilitate, estetică, discreţie, onestitate, durabilitate, atenţie la detalii, simplitate („design-ul bun folosește cât mai puţin design posibil”). Totodată, o bună proiectare a lucrurilor trebuie să facă produsul prietenos cu mediul și ușor de înţeles. Popularitatea acestor principii este atât de mare, încât au devenit cunoscute și drept „cele 10 porunci” ale design-ului bun.

Foto: stockvault.net