Ce ar vrea Moise să ştim despre crearea lumii

353

„Ce ar vrea Moise să ştim despre crearea lumii?" Aceasta este principala întrebare la care şi-a propus să răspundă ediţia de iulie a revistei Semnele timpului.

Ediţia ST de iulie se deschide cu o minuţioasă cântărire a preţului libertăţii în Siria. „În ţările care au trecut prin primăvara arabă, libertatea costă exorbitant," scrie Norel Iacob. „Până în prezent, circa 50.000 de vieţi omenești și peste 20 de miliarde de dolari au fost risipite pentru obţinerea libertăţii. Dar libertatea sau beneficiile ei sunt încă alarmant de departe pentru libieni, egipteni, yemeniţi sau sirieni."

„Pietrele vorbesc celor dispuşi să asculte" este mesajul pe care Marius Necula îl transmite în urma articolului său despre modul în care descoperirile arheologice pot adăuga noi nuanţe perpectivei istoricităţii Bibliei.

Niciodată mai bogată decât acum, societatea nu a fost niciodată mai ameninţată să piardă tot ce are. Resursele pe care omenirea este dispusă să le pună în balanţa consumismului ar putea costa ceva mai mult decât confortul nostru, avertizează articolul „Confortul nostru, falimentul nostru", semnat de Alina Kartman.

Eliza Berzescu survolează tematica extremismului şi propune o teză cu implicaţii adânc înrădăcinate în actualitate: globalizarea hrăneşte fundamentalismul. Articolul „Cu un picior în prezent şi unul în viitor" invită la o analiză a elementelor care fac globalizarea „o pastilă greu de înghiţit".

Florin Lăiu continuă Dosarul „Revenirea" cu partea a IV-a, investigând modul în care creştinii au aşteptat revenirea lui Christos, în Europa şi SUA, în secolul al XIX-lea. Detalii pline de savoare fac farmecul unui articol a cărui concluzie este că "Dumnezeu poate folosi orice material, cu condiţia de a-i fi consacrat Lui."

Dr. Jaques Doukhan a studiat timp de mai mulţi ani primele capitole ale Genezei și este considerat un specialist în interpretarea raportului creaţiei, afl at pe primele pagini ale Bibliei. Acesta este motivul pentru care Semnele timpului a căutat să obţină pentru cititorii săi răspunsurile dr. Doukhan la câteva dintre cele mai frecvent întâlnite întrebări ale creștinilor pe marginea temei creaţiei din Geneza.

În Europa, creştinismul, până nu demult un factor de stabilitate al culturii europene, nu mai este prezent în spaţiul public contemporan. Despre factorii oscilând între interzicere şi ignoranţă care au conturat acest tablou scrie Andrei Lakatos.

Robert Ancuceanu provoacă la o comparaţie cinstită a trei stiluri alimentare: omnivor, ovo-lacto-vegetarian şi vegetarian (vegan). Rezultatul evaluării poate fi descoperit în articolul intitulat „Ce (să) mâncăm?".

„Viaţa nu este doar un cadou foarte tare. Este ceva ce omul primeşte cu împrumut de la Doamne-Doamne." Aceasta este concluzia lui Oscar, eroul-copil al romanului „Oscar şi Tanti Roz", scris de Eric-Emmanuel Schmitt, recenzat de Florin Bică.