Criza preţului la alimente

10

Preţul mondial al alimentelor a coborât cu 1% în luna mai, după ce a atins un maximum istoric (de la începutul calculului acestui index în 1990) în luna februarie. „O să mâncăm tot mai puţin sau tot mai scump?"

Este întrebarea de la care porneşte articolul „Criza preţului la alimente" ce dă coperta ediţiei Semnele timpului din luna iulie. Cristina Modoran prezintă factorii care influenţează creşterea preţului la alimente şi analizează implicaţiile acestei creşteri asupra sărăciei, inflaţiei, deficitului bugetar şi asupra stabilităţii politice. Articolul investighează gradul de vulnerabilitate al României în faţa acestui fenomen global şi notează paşii care ar trebui făcuţi pentru evitarea unei crize alimentare.

Editorialul „Uimirea cu privire la homosexualitate" porneşte de la câteva momente-cheie recente, importante pentru activiştii pro-homosexualitate, dar şi pentru lumea creştină. Norel Iacob punctează o serie de aspecte care stârnesc mirarea în legătură cu homosexualitatea şi supune atenţiei cititorului cazul unui renumit activist gay pro-homosexualitate care s-a convertit la creştinism.

Rubrica de Actualitate include articolul „Nostalgii unui Dumnezeu necunoscut" în care Florin Bică analizează noua spiritualitate promovată de persoane influente din viaţa publică. Pornind de la discuţia recentă despre rolul realizatoarei TV Oprah ca lider spiritual marcant, redactorul contrapune spiritualitatea modernă cu spiritualitatea clasică, arătând care sunt capcanele unui discurs în aparenţă religios, dar lipsit de elementele specifice creştinismului biblic.

Florin Lăiu propune în ediţia lunii iulie o perspectivă inedită asupra unui top al persoanelor şi evenimentelor care au suscitat atenţia publicului asupra „sfârşitului lumii". Articolul „Cei mai periculoşi din Top 10" prezintă nu doar cazul unor „profeţi ai sfârşitului" precum Harold Camping, C. T. Russel sau David Koresh, ci şi o evaluare succintă a acestora. Autorul insistă asupra cazului lui William Miller, notând particularităţi semnificative care îl deosebeşte pe acesta de ceilalţi vestitori ai sfârşitului lumii.

„Porcii nu zboară, zeii nu coboară" îi anunţă Christian Sălcianu pe cititorii revistei. Crizele din Grecia, Irlanda şi Portugalia sunt punctul de plecare pentru o analiză politică asupra evenimentelor de dată recentă din ţările amintite. Care sunt celelalte ţări care ar putea să meargă pe urmele Greciei? În ce măsură factorul economic influenţează deciziile politice? Sunt întrebările la care se caută un răspuns.

Rubrica de Perspective debutează cu articolul „Creştinii şi instinctul persecuţiei", primul dintr-o serie de 3 articole care propune o investigaţie în trecut cu lecţii pentru prezent. Istoricul David J. B. Trim le oferă cititorilor o perspectivă surprinzătoare asupra împăratului Constantin cel Mare, într-o cercetare atentă a modului în care acesta s-a raportat faţă de creştinism, religiile păgâne şi libertatea de conştiinţă.

Alina Kartman scrie despre managementul impresiei pe care oamenii îl folosesc încă din copilărie pentru a-şi atinge scopurile. Preocuparea pentru impresia pe care o lăsăm asupra celorlalţi, măsura în care ceea ce se vede reflectă personalitatea individului şi modul în care funcţionează prima impresie sunt câteva dintre punctele atinse în articolul „Managementul impresiilor sau teatrul cotidian". În final, aflăm cum putem să ne folosim atent de prima impresie.

Rubrica „Ultima pagină" prezintă un caz interesant în istoria confruntării dintre ştiinţă şi religie: „Procesul maimuţelor". Ediţia lunii iulie aduce, de asemenea, o serie de ştiri interesante în rubrica „Conexiuni".