Descoperă Semnele timpului — ediţia de februarie

120

În luna februarie, Semnele timpului ţi-a pregătit o nouă ediţie cu analize provocatoare ale evenimentelor din actualitate. Cover-story la numărul acesta este un material semnat de Nicu Butoi, care argumentează că este comod, dar superficial, din nefericire, să spui că toate religiile sunt la fel. Și, de multe ori, o astfel de atitudine durează până în momentul în care cineva ajunge să vadă diferenţa în propria viaţă.

În februarie, Semnele timpului ţi-a pregătit o nouă ediţie cu analize provocatoare ale evenimentelor din actualitate. Cover-story la numărul acesta este un material semnat de Nicu Butoi, care argumentează că este comod, dar superficial, din nefericire, să spui că toate religiile sunt la fel. Și, de multe ori, o astfel de atitudine durează până în momentul în care cineva ajunge să vadă diferenţa în propria viaţă.

Toate religiile conduc la Dumnezeu, dar dumnezeul spre care conduc ele nu este întotdeauna același, scrie Nicu Butoi. Este greu de contabilizat varietatea și diversitatea religiilor și a divinităţilor aferente și, pe cât este de greu să crezi că cineva în mod intenţionat ar alege falsul, pe atât de greu este pentru o anumită persoană să admită că adevăratul Dumnezeu ar putea fi în afara sferei vieţii lui, adică mai mult, mai departe și mai adânc decât tot ceea ce știe sau trăiește el în prezent. Descoperiţi continuarea în cover-story-ul lunii februarie.

În conștiinţa populară s-a diseminat, deja, ideea că suntem într-o perioadă de tranziţie, iar societatea umană, în procesul ei continuu de evoluţie, va renunţa la credinţele religioase, singurul dumnezeu recunoscut urmând să fie sinele. Marius Necula ia în discuţie această tendinţă în materialul „De la religia lipsei la lipsa religiei”.

Robert Ancuceanu atrage atenţia că victimele „inofensivelor” suplimente alimentare sunt mult mai numeroase decât realizează mulţi dintre noi. Uneori, efectele negative sunt mai reduse; alteori, din fericire mult mai rar, deznodământul este fatal. Cu toate acestea, oamenii sunt atrași de mirajul capsulelor făgăduinţei.

„Ușa dintre cabina pilotului și restul avionului s-a deschis și a început să intre apă. Era ca un coșmar. Ne prăbușiserăm în ocean. În câteva secunde, apa îmi ajunsese la genunchi”, a povestit pastorul Neil Watts într-un interviu palpitant pe care i l-a acordat lui Adrian Bocăneanu.

Începutul de an a adus nominalizările la Oscar ale filmelor din 2013, iar „Lupul de pe Wall Street” a căpătat deja numeroase recunoașteri. Dincolo de aprecierile artistice însă, există o „recunoaștere” îngrijorătoare — aceea a omului real care a inspirat personajul Jordan Belfort și care, după 22 de luni de închisoare, și-a prezentat isprăvile într-o carte autobiografică, s-a reinventat ca trainer motivaţional și pare să fi reușit performanţa vieţii lui: să cucerească simpatia a milioane de oameni, pe care-i consiliază în vederea succesului profesional. Corina Matei semnează o recenzie cu implicaţii morale care te va face să gândești mai departe de marele ecran.

Miercuri dimineaţă, Maurice King a deschis ușa motelului său din Lexington, Kentucky. Afară, într-un frig de -18 grade Celsius, stătea un bărbat îmbrăcat într-o pereche de blugi rupţi și o haină kaki, de închisoare. „Sună la poliţie să vină să mă ia. Mă predau, am îngheţat de frig”, a implorat Robert Vick. O istorie reală din „vortexul polar” despre care scrie Eliza Berzescu.

Dacă ţi-a făcut plăcere să citești numărul din februarie și vrei să beneficiezi în continuare de aportul de informaţie, e foarte simplu. Abonează-te și primești lunar revista, prin poștă.