Descoperă "Semnele timpului" — ediţia de martie

419

În luna martie, revista Semnele timpului te provoacă să citești analize pe teme provocatoare și de interes pentru societatea în schimbare în care trăim cu toţii. Articolul principal al revistei este semnat de Alina Kartman, care pleacă de la costurile record ale Olimpiadei de Iarnă de la Soci într-o analiză comparativă între „romanii care consumau barbarie în Colosseum" și atitudinea fanilor la competiţiile sportive de azi.

„Democraţia în sine nu garantează nimic", concluzionează Norel Iacob, după o analiză a revoluţiei din Ucraina, care s-a sfârșit cu demiterea președintelui-dictator Victor Ianukovici. Ceea ce s-a observat și de această dată este că „democraţiile lumii se confruntă tot mai des în ultima perioadă cu o problemă care revine în actualitatea — cea a controlului". Acesta este un subiect dezvoltat pe larg de către Eliza Berzescu, în articolul „Fără intimitate". De la sisteme de oprire automată a automobilelor prin comandă de la distanţă până la cipuri de identificare prin radio frecvenţă și renunţarea la banii cash, se analizează tendinţele actuale ale lumii în care trăim, dar și ce poziţii putem adopta în aceste situaţii.

Mădălina Stoicescu debutează în ediţia tipărită a revistei Semnele timpului cu descrierea unuia dintre cele mai inedite proiecte realizate de către Asociaţia Studenţească AMiCUS și Asociaţia Exploratori pentru Viitor, în perioada 7-17 aprilie 2014. „Parcul Titan din Capitală va îmbrăca straiele unui sat biblic autentic, în cadrul unui proiect cultural și educativ inedit, care își propune să ofere o experienţă unică și memorabilă celor care îi vor călca pragul. Gospodăriile și atelierele meșteșugărești tradiţionale, cetăţenii în porturi specifice perioadei, animale amintite în istorisirile biblice și activităţi menite să readucă la viaţă taine aproape uitate sunt doar câteva dintre elementele care vor recrea atmosfera timpurilor biblice."  

Corina Matei face o incursiune în lumea bogaţilor și faimoșilor lumii acesteia, care au recunoscut deschis că au făcut un pact cu Diavolul, că și-au vândut sufletul devenindu-i robi, pentru a avea succes în carieră, pentru avere și faimă. „De unde vine această încredere într-o forţă considerată de mulţi negativă, fie și numai dintr-o perspectivă culturală tradiţională?" se întreabă ea. Dar o întrebare și mai importantă este ce se poate face după ce greașeala este făcută? Există drum de întoarcere, și dacă da, în ce condiţii?

O altă analiză controversată și extrem de actuală este realizată de autorii Robert Ancuceanu și Marius Necula, pe tema homosexualităţii. Robert Ancuceanu abordează subiectul din punct de vedere știinţific, făcând o „explorare de peste 30 de ani a etiologiei homosexualităţii". Luând la rând studii făcute în ultimele trei decenii, autorul trece în revistă răspunsurile la care au ajuns cercetătorii ce caută gena homosexualităţii, și mai ales cum s-au modificat aceste răspunsuri de-a lungul timpului și ce putem să credem astăzi. Marius Necula abordează în continuare problema din perspectiva creștinului interesat să știe cum să se raporteze la această problemă, cum să găsească poziţia de echilibru pe marginea acestui subiect, un echilibru între dezaprobare și acceptare.

Nicu Butoi revine în ediţia din martie, răspunzând unei întrebări care inevitabil a trecut prin mintea oricărui creștin și nu numai, la un moment dat: „Pot să am încredere în Biblie?". În ce constau puterea și autoritatea Bibliei, cum ne putem liniști îndoielile privind păstrarea corectitudinii traducerii de-a lungul anilor și ni se cere oare o supunere oarbă faţă de Biblie? Toate aceste întrebări, esenţiale pentru oricine dorește să studieze Biblia, primesc un răspuns argumentat din partea autorului.

Interviul lui Adrian Bocăneanu cu dr. John Ashton, din Newcastle, Australia, încheie ediţia revistei din luna martie. Dr. Ashton este un exemplu de savant care își întemeiază pe Biblie convingerile cu privire la originile universului și ale vieţii. Aflaţi cum a ajuns autorul la aceste concluzii și cum reușește să împace două domenii, pe care alţii le consideră ireconciliabile, citind numărul din martie al revistei.