revista

„Când cânt, mă simt conectat la o sursă divină.”

În vara anului 2015, îndrăgitul violoncelist român Andrei Ioniţă a câștigat premiul întâi la celebrul Concurs Ceaikovski. |Care a fost călătoria muzicală și spirituală a acestui tânăr muzician?

„Scriu zâmbind și probabil de aceea oamenilor le place ce scriu”

Probabil că au trecut 15 de ani de atunci, dar de când am citit primele articole ale lui Nathan Brown am fost frapat de concizia și de francheţea scrisului său, de curajul cu care lua în discuţie prejudecăţile și superficialitatea din religie și de naturaleţea cu care își invita cititorii să trăiască o viaţă spirituală pe măsura ofertei generoase a lui Dumnezeu.

Secera, ciocanul și Biblia

La un sfert de secol de la căderea comunismului în Europa de Răsărit și în Uniunea Sovietică, interviul cu un fiu al acelor vremuri, dr. Mihail Kulakov, ne reamintește ce a însemnat să fii credincios într-un regim ateu și opresiv.

Retrospectiva lunii septembrie

Summiturile și întâlnirile diplomatice au fost constanta lunii septembrie, temele fierbinţi fiind Siria, Coreea de Nord, migraţia și consolidarea Uniunii Europene. La polul opus, ziduri și garduri se ridică tot mai des între diferite ţări ale lumii.

Între „BREXIT” și „EXIST” – Semnele timpului, iulie 2016

Ediţia din luna iulie a revistei Semnele timpului trebuia să fie dedicată în totalitate înţelegerii peisajului religios de astăzi. În final, planul editorial a fost respectat, cu un amendament: Brexitul, care ne-a luat pe toţi prin surprindere. Partea bună este că religia și Brexitul se îmbină.

Retrospectiva lunii august

După o lună iulie marcată de atacuri teroriste individuale în Europa, august a fost mai degrabă luna conflictelor diplomatice și militare.

Integrarea terorii – „Semnele timpului”, august 2016

Ediţia din această lună a revistei „Semnele timpului” stă sub semnul unor evenimente istorice unice, care vor modela lumea în care trăim pentru mult timp de acum încolo. „Evenimentele lunii iulie adâncesc prăpastiile sociale care au devenit o marcă a secolului a XXI-lea”, își începe editorialul redactorul-șef, Norel Iacob.

Unde a dispărut iubirea? – Semnele timpului, mai 2016

Iată-ne ajunși aici, în faţa unei conversaţii dureroase pentru mulţi dintre noi. Nu este o conversaţie ușoară, nici de iniţiat și nici de concluzionat. Știm asta pentru că unii dintre noi am trecut pe acolo, iar alţii am stat neputincioși pe marginea drumului, martori la o parte din călătoria altora, neștiind niciodată când și unde se va termina pentru ei. Este o călătorie numită „depresie”.

Retrospectiva lunii aprilie

Cutremurele au fost constanta nefericită a lunii aprilie – cutremure de pământ puternice, în diferite zone ale lumii, dar și cutremure în elita financiară mondială în urma dezvăluirilor cunoscute drept „Dosarele Panama”.

Retrospectiva lunii februarie

Luna februarie a fost o lună plină de tensiuni: în Europa, din cauza crizei refugiaţilor şi a ameninţării ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană; în SUA, din cauza alegerilor prezidenţiale; iar în America de Sud, din cauza virusului Zika. Remarcabilă luna aceasta a fost şi întâlnirea istorică din Cuba dintre papa Francisc şi patriarhul Chiril.

Semnele timpului, ianuarie: „2015 – Un an al terorii”

„Istoria se face sub ochii noștri și se desface apoi, în mod comprehensiv, în lumina retrospectivă a zilei de mâine”, scrie Cristian Măgură în prima ediţie a revistei Semnele timpului din anul 2016. Şi are mare dreptate. Ca redactori, treaba noastră este să facem zilnic revista presei, să cernem evenimentele care au cel mai mare potenţial să schimbe într-un fel sau altul lumea în care trăim, să le analizăm și să le spunem cititorilor ce ar trebui să știe despre subiect, iar anul acesta a fost extrem de bogat în evenimente „demne” de știri.

Îmi ascultă Dumnezeu rugăciunile? – ST, octombrie 2015

Ediţia din luna octombrie a revistei se deschide cu editorialul redactorului-șef, Norel Iacob, pe una dintre cele mai presante teme din prezent: criza refugiaţilor și răspunsul la această problemă, atât din partea autorităţilor, cât și a presei și a oamenilor de rând. Un documentar antimusulman, evaluat de Departamentul Securităţii Naţionale din SUA ca „senzaţionalist” și fără nicio bază reală, a fost promovat în România de un trust media cunoscut, fără ca nimeni să ia atitudine. Prin comparaţie, documentarele care prezintă imagini echilibrate legate de integrarea musulmanilor în Europa rămân la periferia mass-mediei. Discernământul presei în prezentarea acestei probleme reflectă discernământul și la nivelul persoanelor de rând. „Teama de necunoscut (începutul xenofobiei), combinată cu relatările senzaţionaliste și dezechilibrate ale presei sau ale unor grupări de activiști extremiști antimusulmani, și implicarea religiei în fenomen explică reacţiile disproporţionate pe care oamenii le au faţă de comunitatea musulmană”, explică Norel Iacob.