De ce sunt bebelușii alăptaţi mai deștepţi?

475

Studii anterioare au arătat că bebelușii alăptaţi se descurcă mai bine la școală și au mai multe șanse de a avansa pe scara socială. Experţii de la Universitate Brigham Young au descoperit și motivul din spatele acestui fenomen.

Cercetătorii au descoperit că nu neapărat hrănirea bebelușului cu lapte matern este explicaţia din spatele fenomenului, cât activităţile pe care părinţii le întreprind alături de nou-născuţi în aceste momente.

Mai exact, două abilităţi ale părinţilor fac diferenţa în ceea ce privește sporirea capacităţilor cognitive ale copiilor. Acestea sunt „răspunsul la semnelele emoţionale ale copiilor și activitatea de a-i citi copilului încă de la vârsta de nouă luni. Mamele care alăptează au tendinţa de a face ambele lucruri”, puncteză coordonatorul studiului, Ben Gibbs.

În cadrul studiului, experţii au analizat datele dintr-un studiu american la care au luat parte 7.500 de mame alături de nou-născuţii lor. Participanţii au fost monitorizaţi timp de cinci ani de la nașterea copiilor. De asemenea, specialiștii au putut evalua gradul de sprijin al mamelor la semnalele emoţionale ale micuţilor, datorită înregistrărilor în care acestea, alături de copii, participau la diverse activităţi. În plus, au fost incluse informaţii legate de mediul de acasă, care au cuprins și date despre obiceiul de a le citi copiilor.

Studiul a trezit interesul Sandrei Jacobson, expertă în dezvoltarea copiilor, de la Școala de Medicină a Universităţii de Stat Wayne. Ea a remarcat că abilitatea copiilor de a se descurca la testele de lectură la vârsta de patru ani a fost strâns legată de faptul că micuţii au fost alăptaţi timp de cel puţin șase luni. Însă, așa cum sublinia experta, acest lucru a fost datorat faptului că acești copii au „experimentat cele mai optime practici parentale”.

În anumite situaţii însă, alăptarea ar putea să nu aducă beneficii simţitor mai mari bebelușului, faţă de hrănirea cu biberonul, sugerează un studiu efectuat de experţii de la Universitatea de Stat din Ohio. Ei au analizat și situaţia în care copiii aceleiași familii au fost hrăniţi prin metode diferite. „Scorurile care reflectă efectele pozitive ale alăptatului în cazul a 10 din cei 11 indicatori (studiaţi) privind sănătatea și bunăstarea copilului au fost aproape zero și nesemnificative din punct de vedere statistic — lucru care înseamnă că diferenţele ar fi putut apărea din întâmplare”, susţin experţii.

Cei 11 indicatori luaţi în calcul sunt: indicele de masă corporală, obezitatea, astmul, hiperactivitatea, atașamentul părinte-copil, conformitatea comportamentului, abilităţi legate de vocabular, citit, matematică, inteligenţă și competenţă școlară. Rezultatele au arătat că elementul unde au fost înregistrate diferenţe a fost cel legat de dezvoltarea astmului. Copiii alăptaţi aveau un risc mult mai mare de a suferi de această afecţiune, în raport cu ceilalţi, scriu experţii.

„Nu spun că alăptarea nu e benefică, mai ales pentru stimularea nutriţiei și imunităţii la nou-născuţi. Dar, dacă vrem cu adevărat să îmbunătăţim sănătatea mamei și a copilului, ar trebui să ne concentrăm și asupra lucrurilor care pot face asta pe termen lung — cum ar fi subvenţionarea îngrijirii zilnice, politici mai bune privind concediul de maternitate și mai multe oportunităţi de angajare pentru mamele cu venituri reduse, de exemplu”, subliniază coordonatoarea studiului, prof. asistent Cynthia Colen.

Foto: stockvault.net