Discuţiile despre finanţe în cuplu nu sunt întotdeauna comode, banii regăsindu-se în epicentrul multor conflicte maritale. Alinierea obiectivelor și filozofiei financiare poate reprezenta un proces dificil, care începe cu răspunsul la o întrebare simplă: buget comun sau separat?

Pentru unele cupluri, banii reprezintă fie un subiect tabu, fie un măr al discordiei, care nu ajunge niciodată să fie tranșat în felii satisfăcătoare. La nivel superficial, pare să fie vorba doar despre cifre, însă în spatele acestora se pot ascunde, dincolo de priorităţi financiare diferite, o întreagă pleiadă de emoţii (de la rușine la nesiguranţă) care mediază relaţia cu banii, modele de administrare a banilor moștenite din copilărie sau frustrări legate de aspecte ale relaţiei de cuplu mai dificil de controlat decât banii.

Neputinţa de a ajunge la un acord cu privire la maniera cea mai bună de gestionare a finanţelor poate eroda relaţia maritală, dar, cel mai probabil, niciun conflict pe acest subiect nu alterează încrederea dintre parteneri în măsura în care o alterează infidelitatea financiară.

Finanţele în cuplu: cum se ajunge la infidelitate financiară

După patru ani de relaţie, Kirsten a aflat că viitorul ei soţ îi ascundea informaţii despre datoriile lui, abia atunci când au încercat să facă un credit pentru cumpărarea unei case. Economiseau deja de ceva timp în acest scop, dar la întâlnirea cu un consilier financiar, Kirsten a aflat că nu vor primi creditul, din cauza celor 20.000 de lire sterline pe care prietenul ei le datora deja băncii.

Au urmat discuţii, acuze, explicaţii, iar cuplul a hotărât că relaţia lor va reuși să depășească această criză și că, pe viitor, transparenţa va fi un principiu de neîncălcat în ce privește banii. Un deceniu mai târziu, după ce datoria a fost achitată, cei doi erau deja căsătoriţi și obţinuseră un credit ipotecar, femeia avea să descopere că soţul ei era îngropat din nou în datorii. Nu doar că sumele pe care le datora acum erau cu mult mai mari decât în trecut, dar apelase și la prieteni pentru împrumuturi, ceea ce le-a prăbușit viaţa socială. Și, în final, și căsnicia.

Acoperind o gamă largă de comportamente (de la cheltuirea pe ascuns a banilor comuni și tăinuirea informaţiilor legate de veniturile proprii la achiziţionarea în secret a lucrurilor scumpe și împrumuturi făcute fără știrea partenerului), infidelitatea financiară nu este nici pe departe atât de rară cum s-ar putea crede.

Aproximativ 3 din 10 respondenţi ai unui sondaj realizat de o revistă americană în 2022 au admis că s-au confruntat cu infidelitatea financiară (fie din postura de victimă, fie din cea de făptaș), principala formă de înșelăciune fiind tăinuirea unor achiziţii (31,4%), urmată de ascunderea datoriilor (28,7%), minciuni despre venituri (22,6%), cheltuirea economiilor comune (10,4%) sau împrumuturi făcute fără consimţământul partenerului (6,9%).

Aproximativ 3 din 10 subiecţi au admis că s-au confruntat cu infidelitatea financiară (fie din postura de victimă, fie din cea de făptaș).

Motivul principal pe care partenerul vinovat l-a avansat ca explicaţie pentru comportamentul său a fost dorinţa de a evita o ceartă (38%), alte explicaţii fiind legate de rușinea cauzată de gestionarea nepotrivită a banilor (23,1%), dorinţa de a deţine controlul financiar (16,1%) sau încercarea de a ajuta o altă persoană (15,8%). Aproape 20% dintre respondenţi au declarat că s-au separat de partenerul lor după ce au descoperit că iubirea acestuia nu trecea și prin portofel, iar 29,3% au decis să își gestioneze separat banii, în timp ce majoritatea subiecţilor (42,6%) au decis să vorbească în mod regulat despre ce se întâmplă cu banii lor.

Efectele unui comportament necinstit legat de banii familiei pot fi devastatoare, a arătat un studiu efectuat în 2010 de organizaţia NEFE: 76% dintre cuplurile care se confruntaseră cu infidelitatea financiară spun că experienţa a avut un impact negativ asupra relaţiei, iar 10% au divorţat din acest motiv.

Peste 60% dintre participanţii la un sondaj au afirmat că înșelatul este înșelat, fie că e vorba de chestiuni financiare, fie de sexuale, iar două treimi au susţinut că a fi onest din punct de vedere financiar are o importanţă egală cu a rămâne fidel din punct de vedere sexual. O treime dintre subiecţi au fost de părere că infidelitatea financiară poate duce în anumite cazuri la infidelitate sexuală.

„Atunci când ascunzi bani, nu ești cu adevărat în acea relaţie. Ești cu un picior în afara ei.”

Infidelitatea financiară, aidoma celei sexuale, reprezintă o încălcare gravă a încrederii, spune consilierul financiar Kimberly Nelson, explicând că teama de a discuta cu partenerul problemele legate de finanţe (teamă invocată de unii dintre cei care își trișează financiar partenerii) arată că, în spatele problemei financiare, se pot ascunde probleme care ţin de relaţie.

Atunci când ascunzi bani, nu ești cu adevărat în acea relaţie. Ești cu un picior în afara ei”, spune psihoterapeuta Susanna Abse. Lipsa de onestitate în legătură cu banii nu este un accident, ci presupune o înlănţuire întreagă de calcule și de minciuni, motiv pentru care a fi înșelat financiar de persoana cu care îţi împarţi viaţa ar putea însemna o durere pe care o resimţi chiar mai viu decât infidelitatea sexuală, crede Abse.

Ar putea fi conturile separate o soluţie nu doar pentru infidelitatea financiară, dar și pentru multe dintre conflictele legate de bani care se iscă în cuplu? Specialiștii avansează argumente pro și contra separării banilor, subliniind că fiecare alegere trebuie să se plieze pe valorile și obiectivele cuplului, dar să ţină cont și de trecutul financiar al celor doi.

Finanţele în cuplu: separarea banilor salvează relaţia?

Generaţiile mai tinere au o optică diferită cu privire la gestionarea banilor în familie, arată un sondaj din 2019, care a constatat că 37% dintre mileniali și 36% dintre membrii generaţiei X preferă să-și gestioneze banii fără amestecul partenerului. De asemenea, 62% dintre mileniali și 56% dintre cei care aparţin generaţiei X spun că banii reprezintă una dintre sursele de stres din relaţia lor.

37% dintre mileniali și 36% dintre membrii generaţiei X preferă să-și gestioneze banii fără amestecul partenerului.

Nu există vreo regulă care să spună că fiecare ban câștigat de parteneri ar trebui să fie pus într-un cont comun, spune consilierul Stephanie Sarkis, într-un articol care sondează ideea că banii administraţi separat ar putea evita multe divergenţe maritale și, de ce nu, ar putea salva chiar relaţia.

Există mai multe opţiuni pentru cei care doresc să-și gestioneze separat banii (conturi comune pentru cheltuielile casei și separate pentru cheltuieli individuale, achitarea a 50% din valoarea facturilor sau cheltuieli partajate în funcţie de venitul fiecărui partener), punctează Sarkis, observând că decizia legată de administrarea banilor ar trebui luată după analizarea mai multor elemente (printre care diferenţele de viziune financiară și frecvenţa conflictelor pe această temă).

Experţii care explorează efectele benefice ale separării finanţelor în cuplu cred că această opţiune este cea mai sigură în cazul în care relaţia eșuează și, în orice caz, este o alegere corectă dacă unul dintre parteneri câștigă mai mult sau are datorii mai mari decât celălalt, susţine profesorul Gary Lewandowski, remarcând că această manieră de gestionare a banilor poate reduce angajamentul faţă de relaţie.

Finanţele separate reprezintă o metodă de a dezamorsa conflictele legate de bani, susţine planificatorul financiar Kelley Long. Chiar dacă au un cont comun din care achită facturile, soţii au nevoie și de sume asupra cărora să aibă control total, pentru a-și conserva autonomia și independenţa financiară, spune Long. Conturile separate elimină multe dintre conflictele conjugale care apar atunci când un partener este econom, iar altul, cheltuitor, și reprezintă o dovadă de maturitate – aceea de a recunoaște că există diferenţe fundamentale între parteneri, inclusiv în ce privește obiceiurile financiare.

Cel mai important argument pentru menţinerea conturilor separate rămâne, în opinia planificatorului financiar, realitatea că, în final, multe dintre persoanele căsătorite vor rămâne singure (fie în urma divorţului, fie prin decesul neașteptat al celuilalt) – circumstanţe îndeajuns de traumatizante ca să se suprapună și peste necesitatea reînvăţării gestionării finanţelor.

bani-si-investitii-ghid-crestin-de-investire-a-banilor_exp

Te-ar putea interesa și: Ghid creștin de investire a banilor

În cazurile de abuz financiar, în care abuzatorul folosește banii pentru a-și controla victima și a împiedica plecarea ei, păstrarea separată a unor sume de bani ar putea fi utilă victimei; alte situaţii în care separarea banilor se poate dovedi funcţională sunt cele în care partenerii au mai fost căsătoriţi și au copii din mariajele anterioare – scrie Erin Lowry, jurnalistă pe teme financiare.

Chiar și în relaţiile sănătoase, oamenii își pot dori să aibă și conturi separate, notează Lowry, observând că uneori nevoia de a controla o parte din banii proprii nu izvorăște din frustrarea faţă de comportamentul financiar al partenerului, ci din nevoi care își au originea în istoria familială sau în experienţele trecute ale individului.

Banii la comun și satisfacţia maritală

Mulţi experţi în finanţe personale pledează pentru abordarea hibridă – partenerii gestionează în comun o parte din veniturile lor, dar fiecare păstrează pentru nevoile și hobby-urile lui o parte pe care o administrează așa cum crede de cuviinţă.

În cele din urmă, răspunsul corect la dilema resurse comune sau separate este întotdeauna cel care ajută la menţinerea armoniei conjugale, conchide planificatorul financiar Jesse Sell.

Cuplurile care își gestionează banii în comun sunt mai mulţumite de relaţie, iar acest model este și mai pregnant în cazul cuplurilor cu venituri mici, a constatat un studiu din 2010, unul dintre puţinele care au analizat corelaţia dintre managementul financiar și calitatea relaţiei de cuplu.

Cuplurile care își gestionează banii în comun sunt mai mulţumite de relaţie, iar acest model este și mai pregnant în cazul cuplurilor cu venituri mici.

Studii anterioare au arătat că persoanele divorţate au tendinţa de a-și separa banii de cei ai partenerilor din relaţiile ulterioare, că partenerii care locuiesc împreună fără a fi căsătoriţi au șanse mai mici de a gestiona banii împreună sau că, în cazul cuplurilor concentrate pe obiective comune, opţiunea cea mai frecventă este abordarea comună a banilor familiei. Păstrarea și cheltuirea banilor de comun acord a fost asociată, de asemenea, cu un angajament mai mare faţă de viitorul relaţiei și cu întărirea relaţiei prin concentrarea pe interesele comune mai degrabă decât pe cele individuale.

Cuplurile care își pun banii în comun nu doar că se declară mai satisfăcute de calitatea relaţiei, dar au și un risc mai mic de disoluţie, a concluzionat un studiu din 2022, care a descoperit că efectele benefice sunt mai accentuate în cazul cuplurilor cu venituri mici. Studiul nu a reușit să aducă dovezi solide în sprijinul unei relaţii de cauzalitate – poate că buzunarul comun face cuplurile mai fericite sau, dimpotrivă, poate că în mariajele fericite partenerii decid să împartă totul, inclusiv banii câștigaţi.

În ciuda lipsei de claritate a rezultatelor, Cassie Mogilner, unul dintre autorii studiului, afirmă că, în urma cercetării, a hotărât să gestioneze împreună cu soţul cea mai mare parte din veniturile familiei. E o alegere care creează conexiune în cuplu, conducându-l pe o treaptă mai înaltă a sensului pe care îl are noţiunea de „noi”, spune cercetătoarea.

Iar construirea acestui sentiment de „noi”, „împreună”, „al nostru” rămâne cea mai importantă realizare într-o lume în care tot mai mulţi își păstrează, ca pe un as în mânecă, ieșiri de urgenţă dintr-o iubire pe care au promis să n-o abandoneze până la ultima bătaie a inimii.

Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.