Atunci când un copil pare demotivat, el este de fapt, cel mai adesea, demoralizat, susţine psihologul Kenneth Barish, într-un editorial HuffPost. Această demoralizare poate fi vizibilă sau deghizată, de aceea este important, spune el, ca părinţii să recunoască emoţiile copiilor lor, pentru a-i putea motiva eficient.

Atunci când un copil pare demotivat, el este de fapt, cel mai adesea, demoralizat, susţine psihologul Kenneth Barish, într-un editorial HuffPost. Această demoralizare poate fi vizibilă sau deghizată, de aceea este important, spune el, ca părinţii să recunoască emoţiile copiilor lor, pentru a-i putea motiva eficient.

În opinia psihologului, recompensele şi pedepsele, care funcţionează ca factori motivatori la adulţi, nu pot fi eficiente pe teren lung. Toţi ne dorim să căpătăm recompense şi să evităm pedepsele, însă o astfel de motivare nu e suficient de puternică pentru a crea interese pe termen lung. Ele nu pot crea, spune Barish, acel simţământ al sensului sau al scopului, care să îi ajute pe copii să vadă o logică în ceea ce au de făcut.

Tocmai de aceea, susţine psihologul, motivarea copiilor trebuie să înceapă cu stimularea interesului. Pentru a-i motiva pe cei mici, trebuie, mai întâi, să le descoperim interesele şi să le ajutăm să le dezvolte în proiecte şi scopuri. Atunci ne vom afla într-o poziţie mai credibilă pentru a le demonstra relevanţa învăţării.

Apoi, e foarte important să descoperim sursele frustrărilor ş descurajărilor lor. Atunci când copiii sunt descurajaţi, lucrul acesta va răbufni deseori sub forma unor afirmaţii ca „nu-mi place la şcoală”, „urăsc să-mi fac temele”, „n-are niciun rost să le fac”. Potrivit lui Barish, deseori aceste frustrări provin din anumite deficite de atenţie sau de învăţare, pe care părinţii nu le observă şi încearcă în zadar să le corecteze prin discursuri despre importanţa efortului.

Înlocuirea criticii cu încurajarea este un alt sfat pe care îl oferă psihologul, convins că e mai benefică observarea fiecărui pas de progres decât a fiecărei greşeli. Atunci când este apreciat pentru progresele mici, copilul acumulează mici modele de reuşită, care îi pot da încrederea că va progresa.

Barish aminteşte, de asemenea, importanţa concentrării pe punctele forte, care îl va stimula pe copil să dezvolte o anumită abilitate a lui. Părinţii îl vor ajuta astfel să îşi canalizeze eforturile într-o direcţie anume, ceea ce este util pentru că, spune Barish, „succesul în viaţă depinde mai mult de a face un singur lucru bine, decât de a te descurca la toate”.

Atunci când încercăm să ne motivăm copiii, trebuie să avem răbdarea de a acorda timp acestui demers. Demoralizarea nu se instalează peste noapte, de aceea este numai normal să ne aşteptăm ca şi mobilizarea să ia timp.

Atenţie însă ca, din dorinţa de a-ţi ajuta cât mai mult copilul, să nu cazi în capcana supraprotejării.