Deocamdată exotică pentru România, posibilitatea de a-i educa acasă pe copii este văzută ca un lux în Germania. În această ţară, controversele iscate din pricina deciziei unor părinţi de a nu-și trimite copiii la școală cer o recalibrare a motivelor ambelor părţi (părinţi vs stat).

În România, educarea copiilor acasă (în regim homeschoooling) nu se poate face decât în anumite condiţii bine delimitate: în cazul în care copilul suferă de anumite probleme de sănătate care îl împiedică să participe fizic la orele de curs și doar sub supravegherea unui instructor școlar autorizat. Homeschooling-ul practicat benevol, popular mai ales în Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă și Marea Britanie, este un subiect periferic la noi în ţară. În Germania, în schimb, unde legislaţia interzice cu totul practicarea educaţiei în afara unui sistem de învăţământ de stat sau privat, posibilitatea de a-i educa pe copii acasă a fost în centrul a două controverse recente, a căror dezbatere a depășit graniţele ţării.

La începutul lunii septembrie, nu mai puţin de 40 de copii au fost ridicaţi de poliţia germană din două comunităţi sectante din Bavaria. În urma intervenţiei a 100 de ofiţeri de poliţie, cei 40 de micuţi au fost luaţi din custodia părinţilor și plasaţi temporar în familii adoptive. Părinţii, membri ai sectei „Doisprezece seminţii”, fuseseră acuzaţi de abuz în disciplinarea copiilor, acuzaţii pe care cei incriminaţi le-au negat. Unii au speculat că autorităţile au intervenit și fiindcă aceia dintre copii care ar fi fost de vârsta școlii nu erau înmatriculaţi, ci educaţi acasă. Purtătorul de cuvânt al ministrului educaţiei din landul Bavaria a declarat însă pentru Augsburger Allgemeine că descinderea „nu are nimic de-a face cu educaţia obligatorie”.

Dacă în cazul bavarez, autorităţile au negat că decăderea din drepturile părintești ar fi rezultatul deciziei părinţilor de a-i educa pe copiii lor în regim homeschool, în cazul familiei Wunderlich, lucrurile au stat altfel. Cei patru copii ai cuplului german au fost luaţi din custodia părinţilor fiindcă aceștia au refuzat să îi înscrie la cursurile unei școli. Mai mult, potrivit WND, procurorii au cerut chiar pedeapsa cu închisoarea pentru acești părinţi (în Germania, sancţiunea cu închisoarea pentru refuzul de a înmatricula copiii la școală poate ajunge până la 6 luni de detenţie). La trei săptămâni după intervenţia poliţiei, care ar fi implicat un număr de 20 de poliţiști, copiii s-au întors acasă, condiţionat de promisiunea părinţilor, de a-i înmatricula pe cei mici la o școală de stat.

Familia Romeike, un alt cuplu german care a dorit să își educe copiii acasă, a încercat să prevină noi ciocniri cu autorităţile statului și a cerut azil în Statele Unite. Însă lucrurile s-au complicat și mai tare. În anul 2008, familia Romeike a părăsit Germania pentru că nu mai făcea faţă amenzilor pe care le primea de la poliţie, după ce, în 2006, și-a retras copiii de la școală acuzând „un bombardament de influenţe negative” cărora școala îi supunea pe cei mici. În 2010, un judecător le-a acordat azil, susţinând că guvernul german a încercat să încalce credinţele religioase ale părinţilor. Decizia curţii a fost ulterior contestată de Departamentul american de Justiţie care a argumentat că libertatea de a educa acasă copiii nu face parte dintre drepturile fundamentale protejate prin azil. Părinţii au mers din tribunal în tribunal, până când, săptămâna trecută, au ajuns să își pledeze cauza în faţa Curţii Supreme a Statelor Unite.

Chestiunea homeschooling-ului în Germania este cu atât mai departe de o soluţionare cu cât mulţi dintre părinţii care optează pentru această formă de educaţie sunt creștini practicanţi și consideră homeschooling-ul o datorie religioasă. Autorităţile, în schimb, deși nu interzic explicit homeschooling-ul, au emis legi care prevăd obligativitatea participării la cursurile unei școli și pedepse aspre pentru neconformare.

Ceea ce relativizează discuţia despre homeschooling este faptul că, în ţările care acceptă homeschooling-ul, unii părinţi au reușit să își educe exemplar copiii. Ca exemplu, o familie din Montgomery (Alabama, SUA) i-a uimit pe mulţi americani cu performanţa de a-și trimite șase din cei zece copii la facultate, înainte de vârsta de 12 ani. Potrivit unei relatări a portalului Christian News, părinţii speră să poată face același lucru și cu ceilalţi patru copii.

Seth, băiatul de 12 ani ai cuplului Kip și Mona Lisa Harding, urmează cursurile Universităţii Faulkner, unde se concentrează pe Studii privind Evul Mediu. „Are cele mai mari note din clasă”, a declarat asistentul universitar Grover Plunkett pentru NBC. Heath Harding care are acum 17 ani, a fost cel mai tânăr absolvent din istoria Colegiului Huntington. A absolvit la 15 ani și acum are o diplomă de master în informatică. Sora lui, Serennah, are 22 de ani și este cea mai tânără femeie medic din Statele Unite; planul ei este să lucreze, ca medic, în Marină. Rosannag (20 de ani) a lucrat ca arhitect încă de la 18 ani și e convinsă că lucrul acesta se datorează homeschooling-ului. „Am învăţat în ritmul nostru”, a spus ea reporterilor. „În loc să fim parte a unei clase de 30 de elevi, am fost o clasă cu 3. Așa că fiecare a putut învăţa în propriul ritm, și pur și simplu am accelerat”.

La rândul lor, părinţii declară că familia lor este „obișnuită”, și că succesul educaţiei copiilor lor se datorează hărniciei acestora. „Nu e vorba de gene”, a spus Kip. „Toţi copiii sunt o comoară naţională și toţi părinţii pot face asta”, a mai adăugat tatăl. Mama, în schimb, a subliniat faptul că tot procesul a fost unul și educativ și distractiv pentru copii.