Probabil că prima întrebare care îi vine în minte cuiva care află că Tim Doner vorbește fluent 6 limbi străine cu rădăcini complet diferite și se descurcă în alte 15, înrudite, este: Când a avut timp să le înveţe?
Tânărul new-yorkez de doar 18 ani vorbește fluent franceza, araba, persana, ebraica și germana, pe lângă engleză, care îi este limba maternă. Lista limbilor în care se descurcă să întreţină conversaţii ușoare este însă mult mai largă și cuprinde, printre altele, două limbi africane, hindusa, indo-americana, chineza, turca, daneza și altele.
Ceea ce este și mai uimitor însă este faptul că tânărul a învăţat cele mai multe dintre aceste limbi fără să aibă un profesor. Folosind manuale pentru autodidacţi, Tim prinde regulile de bază ale pronunţării și gramaticii limbii respective. Pentru vocabular, ascultă muzică și se uită la filme în limba respectivă. Iar pentru perfecţionare, conversează via Skype cu vorbitori nativi ai acelor limbi.
Tânărul îşi petrece cea mai mare parte a timpului în care este treaz învăţând, într-o formă sau alta, o limbă străină. Părinţii lui spun că, dacă pasiunea lui Tim este un talent, cu siguranţă nu este unul pe care l-a moștenit de la ei. Într-un interviu publicat pe YouTube, mama lui Tim spune că s-a străduit ani în șir să înveţe franceza, însă eforturile ei au fost aproape în van.
Abilitatea tânărului de a învăţa atât de multe limbi este surprinzătoare cu atât mai mult cu cât mediul educaţional în care a crescut, în speţă cel american, nu încurajează decât superficial învăţarea unei alte limbi în afară de engleza maternă, care este o limbă globală.
Tim este un hiperpoliglot, unul dintre puţinii care există în întreaga lume. Ca el este și Alexander Arguelles, un profesor american care stăpânește 36 de limbi.
Atributele unui hiperpoliglot
Este hiperpoliglotismul o chestiune de dotare naturală? Sau de efort disciplinat? Se știe că, atunci când ne naștem, creierul este pregătit să asimileze oricare dintre miile de sisteme lingvistice din lume, depinzând de locul în care ne naștem. „Înainte de 9 luni, orice bebeluș articulează sute de foneme din sute de limbi. Părinţii reacţionează la ce foneme recunosc din limba maternă și ghidează bebelușul spre folosirea celor selectate”, explică Elisabeth Cros, logoped la École Internationale de New York. Adăugarea unei alte limbi pe „listă” dublează volumul de muncă depus de creier, însă este un efort de care bebelușul nu este conștient.
În paralel, oamenii de știinţă au observat că elevii care stăpânesc mai multe limbi se descurcă mai bine la școală decât colegii lor. S-a observat că aceștia îndeplinesc mult mai ușor sarcini legate de interpretarea reprezentărilor simbolice, precum muzica și matematica.
Talentul de a învăţa
Lingvistul Michael Erard scrie în cartea Babel No More despre o serie de atribute care îi pot ajuta pe unii oameni să înveţe peste 6 limbi străine. El identifică memoria bună drept principalul element care ajută pe cineva să înveţe mai uşor limbi străine.
Procesul efectiv înseamnă codificarea anumitor cuvinte în memoria de lungă durată, astfel că asocierea unor cuvinte cunoscute dintr-o limbă cu unele necunoscute dintr-o altă limbă devine un exerciţiu facil.
Altă abilitate a hiperpoligloţilor este posibilitatea de a imita pronunţia unor cuvinte indiferent de limbă. Aceşti oameni au creierul diferit din punct de vedere anatomic şi, în consecinţă, sunt mai eficienţi în procesarea şi reproducerea sunetelor. Însă efortul de a învăţa și disciplina gestionării celor învăţate depind de voinţa celui în cauză. De aceea s-ar putea spune că hiperpoliglotismul are o infrastructură de talent, însă una care nu poate fi valorificată altfel decât prin efortul de a învăţa.
Persoanele cu capacităţi cognitive obişnuite şi fără acces la o educaţie specializată au posibilitatea nativă de a învăţa maximum 5 limbi, în timp ce hiperpoligloţii cu pregătire academică pot învăţa cu uşurinţă 11-15 limbi străine.
Foto: Facebook
