Presiunile sociale la care sunt expuse femeile

210

Femeile societăţii moderne poartă pe umerii lor presiuni sociale mari, care le cer să joace diferite roluri, să fie sau să arate într-un anumit fel pentru a fi acceptate şi iubite.

Unul dintre lucrurile care exercită presiune asupra femeilor este aspectul fizic. Societatea şi mass-media dictează ce este frumuseţea, aceasta fiind definită prin caracteristicile exterioare ale femeii. Femeia trebuie să aibă o anumită greutate, înăţime, să poarte anumite haine, să folosească anumite parfumuri, pentru a fi considerată frumoasă.

Dacă nu are greutatea „ideală” sau nu se îmbracă după standardele modei, este considerată ignorantă sau delăsătoare. În SUA, spre exemplu, industria „înfrumuseţării” produce anual miliarde de dolari, iar cele mai mari consumatoare sunt femeile. Donna Holland, profesor asistent la Indiana University – Purdue University, spunea că mass-media idolatrizează felul în care ar trebui să arate o femeie în societate, iar presiunile asupra femeilor pentru a avea o imagine perfectă sunt constante.

Femeile sunt zilnic bombardate cu ideea că tinereţea înseamnă frumuseţe, iar frumuseţea înseamnă fericire. În felul acesta, femeilor le este inoculată aşa-zisa nevoie de a face ceva pentru a părea mereu tinere. Pentru aceasta recurg la tot felul de procese de înfrumuseţare sau operaţii estetice, pe care cheltuie sume mari, doar pentru a atinge „perfecţiunea” impusă de către societate. Holland spunea că aceste atitudini depind de felul în care femeile se văd pe ele însele, de modul în care se percep și au o oarecare legătură cu stima de sine.

Un alt aspect sunt studiile şi locul de muncă pe care îl are o femeie. Pentru a fi considerată cultă, intelectuală, femeia are nevoie de studii superioare, care să ateste valoarea ei intelectuală. De asemenea, pentru a fi o persoană importantă trebuie să aibă o carieră de succes sau un loc de muncă bine plătit. Însă există și situaţii în care femeile sunt criticate de către alte femei. O femeie în jurul vârstei de 30 de ani, necăsătorită sau fără copii, care ocupă un loc de muncă sau o funcţie importantă poate fi catalogată ca fiind o persoană egoistă, materialistă, narcisistă sau rece.

Atunci când vine vorba despre relaţiile sociale şi familie, societatea îşi impune din nou normele sale. Dacă o femeie nu are prieteni, înseamnă că este ceva în neregulă cu ea, nu ştie să şi-i facă sau să-i păstreze; dacă are prea mulţi, este superficială, pentru că nu poţi avea mulţi prieteni în adevăratul sens al cuvântului. Dacă ajunge la o anumită vârstă şi nu este căsătorită, societatea o priveşte cu suspiciune, iar familia o presează pentru a „intra în rândul lumii”.

Cercetătorii în domeniu au constatat că, deși numărul celor care fac parte din această categorie este din ce în ce mai mare, stigmatul social încă este prezent. O statistică a Census Bureau din SUA, din anul 2009, a arătat că mai bine de 40% dintre adulţii americani sunt singuri, iar dintre aceștia majoritatea sunt femei de peste 30 de ani. Fiind întrebate în ce mod se percep pe ele însele, au spus că statutul lor le face în același timp și vizibile și invizibile: vizibile atunci când sunt ţinta criticilor sau a batjocurii și invizibile atunci când nu vor să fie luate în considerare. Larry Ganong, de la Human Development and Family de LA University of Missouri, spunea că mediul social în care se află femeile care nu au fost căsătorite niciodată se caracterizează prin presiunea pe care o exercită pentru a determina femeile să se conformeze tipului de viaţă convenţional.

Apoi urmează presiunea în ceea ce priveşte maternitatea, deoarece femeia „trebuie” să facă măcar un copil. Dacă nu urmează acest drum, ori este ceva în neregulă cu cei doi, ori este egosită, neîmplinită, imatură, materialistă şi lista poate continua. În urmă cu ceva timp, s-a realizat un sondaj pe un eșantion de 1.200 de femei americane la vârsta reproductivă, fără copii, pentru a observa care sunt motivele pentru care nu au copii. Pe baza acestuia, s-a realizat apoi un studiu, condus de Julia McQuillan, sociolog de la University of Nebraska-Lincoln, în urma căruia s-a constatat că maternitatea este atât de mult asociată cu feminitatea, încât multe dintre femeile care nu au copii simt nevoia de a fi mame.

De asemenea, s-a constatat că există și femei care nu suferă din cauza faptului că nu au copii, chiar dacă prietenii și familia și-ar dori ca ele să aibă. Studiul a mai arătat că presiunea din partea altora pentru a avea copii le afecta mai mult pe cele care nu puteau să aibă copii, producându-le stres și suferinţă, decât pe cele care nu-și doreau acest lucru. Iar pentru cele care devin mame, se simt presate să nu greșească în educarea lor.

Nimeni nu este imun la presiunile sociale. Din păcate, o mare parte din imaginea pe care o au femeile despre ele însele este influenţată în mod direct de imaginea pe care o au alţii despre ele. Nevoia de a se conforma cerinţelor societăţii este demonstrată şi de un experiment realizat prin anii ’50. Experimentul Asch a arătat că tindem să ne conformăm grupului social din care facem parte, indiferent de părerile proprii. În cadrul acestui experiment, au participat, pe rând, studenţi şi un grup de actori, care păreau a fi voluntari ca şi studenţii.

Acestora le-au fost arătate o serie de planşe, cu patru linii verticale, una în stânga şi trei în dreapta. Participanţii au fost rugaţi să spună care dintre cele trei linii (de diferite lungimi) din dreapta era egală ca lungime cu cea din stânga. Actorii au răspuns greşit, numai pentru a induce în eroare studentul. Acesta, după repetate încercări, a aderat la răspunsul actorilor, deşi avea o altă părere. Experimentul a fost repetat de-a lungul anilor, dar rata conformismului a rămas aceeaşi.

Dacă o persoană doreşte totuşi să aibă o părere proprie, are nevoie de o doză de curaj. Dacă o femeie doreşte să fie ea insăşi şi nu un produs al societăţii din care face parte, supunându-se presiunilor pe care aceasta le exercită asupra ei, trebuie să fie conştientă de faptul că poate fi respinsă, criticată sau neacceptată. Toate acestea însă pot deveni oportunităţi de a se cunoaşte mai bine şi de a stabili ce este cu adevărat important pentru ea.