Studiu: Sunt femeile fericite în biserică?

892

Rolul şi implicarea femeilor în biserică fac subiectul unei dezbateri aprinse şi îndelungate. În ultima perioadă, discuţia a pus accentul pe hirotonirea femeilor, dar mai puţin pe evaluarea rolurilor pe care acestea le-au avut până în prezent.

Cel mai recent studiu realizat de Barna Group face lumină în această privinţă, răspunzând la întrebarea: „Sunt femeile fericite cu privire la implicarea în activităţile bisericii?" Concluzia principală a fost că cele mai multe femei s-au declarat mulţumite de oportunităţile pe care le au în conducerea diferitelor departamente ale bisericii şi de felul în care atributele lor sunt folosite în interesul bisericii.

Gradul de mulţumire

Aproape trei sferturi (73%) dintre femeile chestionate declară că profită de darurile şi de potenţialul lor atunci cand se împlică în acţiunile bisericii şi un procent asemănător declară că sunt implicate în acţiuni care au ca scop ajutorarea celor în nevoie. (72%).

Totodată, mai mult de jumătate dintre femei (59%) au influenţă în biserica în care se află şi 55% cred că gradul lor de influenţă va creşte semnificativ în viitor.

La polul opus se află femeile care consideră că nu sunt folosite sau nu se implică suficient. Un procent mic, dar însemnat declară că li se cere să aibă aşteptări mici în ceea ce priveşte implicarea în biserică (31%), că nu sunt folosite prea des (20%) sau că sunt sub-apreciate (13%). Deşi procentele sunt mici, la scală naţională, ele înseamnă milioane de femei descurajate de experienţa lor în biserică.

Potenţialul de conducere

Multe femei consideră că biserica este locul prielnic în care pot primi sarcini de conducere, deşi ele nu reprezintă o majoritate. Din totalul femeilor chestionate, 36% se identifică drept lideri. Acestea exercită acest rol în biserica lor (52%), la locul de muncă (31%), acasă (29%), în comunitatea în care locuiesc (28%) sau într-o organizaţie non-profit (13%).

În schimb, femeile se identifică mai adesea ca fiind simpli membri (în 49% dintre cazuri). Deşi nu au un rol de conducere, acestea se implică în alte activităţi, precum rugăciuni pentru semeni (46%), încurajarea celor în nevoie (24%), ajutorare (24%), discuţii religioase (23%), acţiuni de voluntariat (21%) şi donaţii în bani (17%).

Atât la nivelul femeilor lider cât şi la cel al femeilor fără funcţii de conducere, 73% declară că ar dori să fie mai motivate şi să se implice mai mult în activităţile pe care le desfăşoară biserica.

Susţinerea din partea altor persoane

Majoritatea femeilor declară că sunt susţinute în totalitate în activităţile de lider de bărbaţii din viaţa lor, incluzând aici pastorii bisericii (68%) şi soţii lor (63%). O susţinere ceva mai mică o au din partea celorlalţi slujbaşi de sex masculin (54%).

În ceea ce priveşte oportunităţile actuale, peste o treime dintre femei sunt convinse că misiunea bisericii ar fi mai eficientă dacă femeile ar avea ocazia să ocupe mai des funcţii de conducere.

Cel puţin în prezent, acest lucru este dificil de realizat. Sub jumătate dintre femeile chestionate (47%) declară că bărbaţii lideri sunt dispuşi să schimbe regulile sau structura bisericii pentru ca un număr mai mare de femei să primească responsabilităţi de lideri. Acesta este motivul pentru care 41% dintre femei declară şi că au avut mai multe ocazii de a deveni lideri în instituţiile din afara bisericii, religioase sau seculare.

În problema hirotonirii femeilor ca pastori, 78% dintre femei consideră că Biblia nu interzice acest lucru, în timp ce 24% sunt convinse că Biblia acordă rol de lider spiritual al bisericii exclusiv bărbaţilor.

Sondajul de opinie Barna a fost realizat în Statele Unite ale Americii, pe un eşantion reprezentativ de 603 femei adulte din toate cele 48 de state continentale, care se declară creştine şi care au participat la serviciile religioase în ultimele şase luni.