În momentele dificile ar trebui să-ţi fii cel mai bun prieten. În schimb, adesea te regăsești pe poziţia celui mai mare critic al tău, aruncându-ţi vorbe dure pe care nu le-ai spune cuiva aflat la ananghie, iar astfel îţi refuzi șansa la fericire și împlinire.

Când vieţile celorlalţi devin un etalon pentru tine, ai tendinţa de a-i poziţiona pe un loc superior. Consideri că sunt mai buni, mai deștepţi, mai frumoși, mai bogaţi decât ești și decât ai putea fi tu vreodată. Ceea ce scoţi din ecuaţie este că dincolo de imaginea perfectă pe care ţi-ai construit-o despre cei din jur se pot ascunde detalii mai puţin perfecte și neajunsuri.

„Dacă îţi evaluezi valoarea prin comparaţie, vei pierde constant. În acest joc al vieţii nu vei ajunge niciodată în punctul în care ești mai bun decât ceilalţi în fiecare aspect. (…) În loc să încerci să fii la fel de bun sau mai bun decât ceilalţi, concentrează-ţi atenţia spre a deveni cea mai bună variantă a ta”, sfătuia psihoterapeuta Daniela Tempesta, într-un articol pentru Huffington Post.

Dacă nu te compari cu ceilalţi, atunci poate recurgi la metoda „autolimitării”. „Nu sunt suficient de bun, de frumos, de deștept, de bogat” sau „dacă aș fi fost mai…” sunt fraze dure pe care ţi le adresezi și care nu fac altceva decât să îţi frângă aripile. „Adu-ţi aminte că ești o persoană care își dă toată silinţa. Iartă-te, apoi găsește acel lucru care te ajută să te simţi preţuit”, scrie dr. psiholog Marcia Reynolds pentru Psychology Today.

O altă mentalitate nocivă este victimizarea. Practic, îţi repeţi în gând că nu ai greșit cu nimic, aruncând vina pe circumstanţe sau pe cei din jur, însă astfel îţi îngrădești șansa de a te dezvolta, pentru că nu ajungi să îţi conștientizezi minusurile. „Doar pentru că nu îţi place unde ai ajuns acum, nu înseamnă că nu îţi poţi asuma responsabilitatea de a te schimba. (…) Conștientizează că ești responsabil pentru propriul destin”, notează dr. Carol Morgan, consilier motivaţional și profesor la Universitatea de Stat Wright, într-un articol pentru Life Hack.

La fel de nocive sunt și îngrijorările faţă de ce ar putea ceilalţi să gândească despre tine, frica permanentă că ceva rău ţi-ar putea strica planurile, teama că ai ajuns într-un moment în care e prea târziu să mai faci ceva sau promisiunile (adesea încălcate) privind schimbarea, care întotdeauna încep cu „de mâine”. Conștientizarea acestor îngrijorări te aduce cu un pas mai aproape de evitarea lor și a efectelor nocive pe care le produc.

Există și metode care și-au dovedit în mod știinţific eficienţa în procesul de renunţare la gândurile toxice. Experţii de la Universitatea de Stat Ohio au descoperit că scrierea lor pe o foaie și apoi aruncarea hârtiei la gunoi i-a ajutat pe voluntari să se se elibereze de aceste concepţii negative. Păstrarea hârtiei în buzunar a crescut însă importanţa gândurilor notate. De aceea, metoda poate fi utilă pentru a crește valoarea pe care o atribui lucrurilor pentru care ești recunoscător.