Lut şi fier – rromii despart Europa la summitul UE

23

Problema rromilor a dezvăluit în ultimele zile tensiuni în cadrul Uniunii Europene pe cu totul alte paliere decât doar cele privitoare la repatrierea unor cetăţeni. Expulzările au fost comparate cu deportările din cel de-al doilea război mondial. Președintele francez a avut un dialog tăios cu președintele CE pe tema discriminării etnice și a insultării statului său. Cancelarul austriac a acuzat Franţa că dorește tratament diferit faţă de alte state mai mici ale UE. Presa italiană suspectează că după Franţa se pregătește Italia, iar premierul britanic dă dreptate ambelor tabere din cadrul conflictului.

    Premierul bulgar a ieșit în presă susţinând că a existat „un schimb de replici foarte violent" între președintele francez și președintele Comisiei Europene. Deși informaţia despre conflict a fost dezminţită oficial, surse europene au confirmat o serie de replici tăioase. Președintele francez a subliniat că „Franţa a fost rănită de Comisie" prin comparaţia între repatrierile spre Bulgaria și România și deportările din timpului celui de-al doilea război mondial. Comparaţia fusese făcută marţi de Viviane Reading, comisarul european pentru justiţie: „Am fost personal îngrozită de circumstanţele care dau impresia că unele persoane sunt trimise într-un alt stat membru al UE numai pentru că aparţin unei anumite minorităţi etnice. Credeam că Europa nu va mai fi martor al unei asemenea situaţii după Al Doilea Război Mondial." Ulterior Reding a regretat interpretările cu privire la nazism și lagăre de concentrare ce s-au adus comparaţiei sale.

    Ca atare Sarkozy a accentuat faptul că „sunt șef al statului francez și nu pot permite ca ţara mea să fie insultată". Președintele Comisiei Europene s-a desolidarizat de comentariile comisarului de justiţie, numindu-le „exagerate". Barroso a recunoscut însă, la rândul lui că „discriminarea minorităţilor etnice este inacceptabilă". Ca atare a afirmat că „nu vrea să se lase distras de la munca sa" de astfel de dispute. Totuși Reding a avertizat Franţa că poate fi supusă unei sancţiuni pentru încălcarea drepturilor cetăţenilor UE.

    Se crede însă că posibila sancţionare a Franţei vizează un spectru mai larg, întrucât la orizont se prefigurează o iniţiativă similară a Germaniei și Italiei. Ziarul La Repubblica afirmă că „Europa este preocupată. Valul expulzărilor, declanșat din Franţa, poate ajunge și în alte ţări. (…) Adevărul este că în spatele Franţei lui Sarkozy este Italia lui Bossi și Berlusconi. (…) Toate guvernele europene se văd supuse presiunilor pentru a urma exemplul Franţei."

    BBC notează că președintele francez a afirmat într-o conferinţă de presă că doamna Merkel i-ar fi spus că și ea, la rândul ei, va urma exemplul Franţei în dezafectarea taberelor de rromi. Purtătorul de cuvânt al cancelarului german a dezminţit însă informaţia, susţinând că nu a existat o astfel de discuţie între cei doi lideri europeni.

    Din altă perspectivă, secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche a afirmat că „acest gen de derapaj este neconvenabil. Tonul pe care Reding l-a folosit pe această temă este exagerat, răbdarea mea are limite, nu așa te adresezi unui mare stat." Premierul britanic a susţinut poziţia franceză, afirmând că este vital pentru comisari să-și „aleagă bine cuvintele" atunci când interferează cu afacerile interne ale unui stat membru. Totuși, Cameron a avertizat și el Franţa că nu poate avea ca ţintă taberele de rromi doar în baza etniei acestor persoane.

    Poziţia secretarului francez a fost însă criticată, mai departe de cancelarul Austriei, care a subliniat că toate ţările UE trebuie tratate egal, indiferent de mărime, din moment ce Comisia Europeană este garantul tuturor tratatelor și ea stabilește dacă un tratat e încălcat sau nu. „Acest lucru se aplică atât Franţei cât și statelor mici sau medii. Nu pot exista standarde duble." Vicepreședintele grupului socialist din Parlamentul european a criticat și el joi dimineaţă poziţia Franţei, susţinând că „dacă nu sunt acceptate criticile la adresa unui stat mare, acest lucru înseamnă că membrii CE nu pot aplica legislaţia europeană decât statelor mici. Acest mod de gândire este inacceptabil."

    În ceea ce privește cele două ţări vizate în special, România și Bulgaria, nici aici apele nu sunt tocmai limpezi. Premierul bulgar a declarat că „nu are nicio problemă cu Franţa" pe tema repatrierii rromilor. Poziţia sa a fost cu totul diferită de cea a președintelui său care s-a aliniat perspectivei europene criticând faptul că măsura luată de Franţa este „decalată faţă de valorile europene". „Dacă există persoane care au încălcat legea, această informaţie trebuie făcută publică (…) dar nu trebuie în niciun caz evocată o culpabilitate pe o bază etnică", a afirmat președintele Bulgariei, Gheorghi Părvanov.

    „În afară de a nu fi de acord cu unele formulări, am salutat faptul că a existat o reacţie a CE la posibile încălcări ale drepturilor cetăţenilor europeni", a spus Băsescu. Publicaţia britanică Daily Mail a analizat fotografiile dialogului între Băsescu și Sarkozy notând că discuţiile au părut a fi „glaciale". În România poziţia oficială a fost aceea că problema rromilor nu este una care ţine doar de România sau Bulgaria, ci este una care trebuie abordată și rezolvată la nivel de uniune europeană.

    „Va trebui să găsim soluţii mai inteligente decât simpla expulzare sau simpla trimitere voluntară acasă, și acesta a fost apelul meu", a susţinut Traian Băsescu informând despre iniţiativa sa de ieri din cadrul summitului UE. Mediafax îl citează pe președinte care afirmă că iniţiativa sa din 2008 cu privire la integrarea rromilor la nivelul european, și nu doar statal, a fost reluată și subliniată acum drept una dintre concluzii de Van Rompuy.