În noiembrie 2008, Mark Boyle a hotărât să spună „nu" banilor timp de un an. La finalul celor 12 luni în care a trăit fără nici un șfanţ, s-a simţit „mai fericit ca niciodată și mai în formă", iar din acest motiv a decis să continue „fantastica experienţă", mărturisește el într-un articol pentru The Independent.

Noua sa locuinţă a devenit o rulotă, oferită de un utilizator al site-ului Freecycle, care nu mai avea nevoie de ea. Pentru a-și „plăti” chiria pentru bucăţica de teren a unei ferme din apropierea orașului Bath, din Irlanda, unde și-a parcat noul cămin, lucra trei zile pe săptămână la o fermă de produse organice din orașul Bristol din Irlanda, povestește Boyle pentru The Guardian.

Singurii bani pe care i-a cheltuit pentru această experienţă au fost pentru achiziţionarea unor panouri solare pentru curent electric. Însă achiziţia a fost făcută înaintea începerii experimentului.

Chiar dacă începutul experimentului a fost dificil, cu timpul Boyle s-a obișnuit și chiar a început să îi placă noul său stil de viaţă, în care nu încăpea grija banilor. De exemplu, gătitul putea fi desfășurat numai afară, indiferent că afară ploua, ningea sau era soare. Dacă acest lucru l-a înspăimântat la început, „în mod surprinzător, a devenit una din bucurile vieţii mele”, povestește Boyle.

De asemenea, el a observat cum toate acele activităţi obișnuite pe care înainte le putea face rapid, fără probleme, precum spălarea rufelor sau parcurgerea unui drum oarecare, au început să îi consume mai mult timp, dar și mai multă energie. De exemplu, de la ferma unde locuia și până în Bristol, el pedala aproximativ 28 de kilometri. Drumul dus-întors putea fi extrem de istovitor și dura mai mult decât dacă ar fi mers cu mașina. Hainele nu mai erau aruncate în mașina de spălat, ci erau spălate de mână, iar săpunul folosit trebuia, de asemenea, făcut și el, nu cumpărat. Pasta de dinţi din comerţ a fost înlocuită cu un amestec preparat în casă, din seminţe de fenicul culese chiar de el, amestecate cu oase de sepie. „Odată ce am intrat într-o rutină, însă, a început să îmi placă”, scrie Boyle pentru The Independent.

Boyle mărturisește pentru The Guardian că vorbele înţelepte ale lui Ghandi au fost primul imbold spre a renunţa la bani: „fii acea schimbare pe care vrei să o vezi în lume”. Deși pe moment nu știa care ar trebui să fie acea schimbare, următorii ani petrecuţi în industria alimentelor organice, care nu i-au adus mulţumirea, dar și o discuţie cu unul dintre prietenii săi l-au ajutat să realizeze cât de puţin percep oamenii urmările propriilor lor acţiuni. El a renunţat la bani pentru că aceștia îi împiedică pe oameni să vadă implicaţiile dezastruoase pe care le presupune întregul proces de producere a bunurilor pe care le achiziţionăm. „Dacă ne-am crește propriile alimente, nu am mai arunca o treime dintre acestea, așa cum facem azi. Dacă ne-am construi propriile mese și scaune, nu le-am mai arunca imediat ce schimbăm modul de decorare interioară. Dacă ar trebui să ne curăţăm propria apă de băut, nu am mai irosi-o cu atât de multă ușurinţă”, este de părere Boyle.

Irlandezul nu este singurul care a hotărât să renunţe la traiul „pe bani”. Daniel Suelo a supravieţuit în ultimii mai bine de 12 ani fără nici un șfanţ. Motivul pentru care a adoptat acest stil de viaţă s-a născut în urma unei excursii cu rucsacul în spate, făcută în Alaska, în 1998, își povestește Suelo pentru Alternet. El a fost inspirat de minunăţiile pe care le-a putut observa în urma acestei experienţe și a concluzionat că „banii și posesiunea reprezintă modul nostru de control, de tulburare a cursului naturii, atât în mintea noastră, cât și în mediul nostru. Astfel, banii nu sunt o monedă funcţională. Credinţa noastră în bani reprezintă lipsa noastră de încredere în capacitatea naturii de a echilibra pozitivul și negativul, creditul și datoriile. Posesiunea înseamnă control și merge împotriva curentului. Liber înseamnă fără posesie”, susţine Suelo. El locuiește într-o peșteră dintr-un canion din Utah, dar uneori mai doarme pe la diverse persoane care îl roagă să poposească în căminele lor. Supravieţuiește mâncând fie alimente comestibile sălbatice, fie resturi găsite în tomberoane, fie produse oferite de diverse persoane.

Foto: Facebook