Secretul fericirii, într-o singură ecuaţie matematică

2181

Oamenii vor multe în viaţă, un job bine plătit, o mașină bună, sănătate, concedii în Maldive, cele mai înalte tocuri și cele mai scumpe cămăși. Dar, mai presus de toate, ţelul final, motivul pentru își doresc atâtea lucruri, este pentru a-și crea circumstanţele în care pot să atingă fericirea. Ei bine, cercetătorii au descoperit formula.

Până acum se știa că evenimentele vieţii afectează fericirea unui individ, dar nu se știa cum se poate schimba nivelul de fericire de la un moment la altul, în funcţie de deciziile care se iau și de rezultatele care se obţin în urma acelor decizii. Acum însă, cercetătorii au găsit o formulă prin care pot prezice acest lucru.

„Ne putem uita la deciziile din trecut și la rezultatele lor și putem prezice exact cât de fericit vei spune că ești la orice moment în timp”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Robb Rutledge, de la University College London.

Cum s-a ajuns la formula magică

Pentru studiu, 25 de subiecţi au fost rugaţi să îndeplinească o sarcină, în care deciziile lor generau pierderi sau câștiguri financiare. În tot acest timp au fost întrebaţi de mai multe ori cât de fericiţi sunt în momentul respectiv, iar activitatea neuronală le-a fost măsurată prin tehnici de imagistică fMRI.

Pe baza acestor informaţii, cercetătorii au construit un model de calcul în care fericirea a fost direct legată de așteptările și de recompensele recente. Mai departe, modelul a fost testat pe 18.420 de participanţi la jocul „What makes me happy?” printr-o aplicaţie pentru smartphone concepută de Universitate și denumită „The Great Brain Experiment”.

Cercetătorii au fost plăcut surprinși să vadă că o singură ecuaţie poate prezice corect cât de fericiţi sunt cei 18.420 de participanţi în timp ce jucau jocul, deși nu aveau o recompensă reală, ca în testul cu cei 25 de subiecţi, ci câștigau doar puncte în joc.

ecuatie

O premisă falsă?

Cercetătorii au plecat în analiza lor de la premisa că ţinta oamenilor în viaţă este să obţină recompense, astfel încât „toate deciziile, așteptările și rezultatele din trecut sunt informaţii pe care creierul le folosește pentru a se asigura că vom lua decizii bune pe viitor”, adică acele decizii care să ne ducă la ţintă: recompensa.

Desigur, acest lucru are sens dacă ne gândim că în viaţă ne facem mereu așteptări și că ar fi greu să luăm decizii bune dacă nu am ști ce vrem, ce ne place, care e ţinta, însă cum rămâne cu cei ale căror decizii vizează în primul rând recompensarea celuilalt, fără a primi ceva în schimb?

James Robert, profesor de marketing la Universitatea Baylor, din Waco, Texas, scrie în cartea Shiny Objects că în viaţă scopurile pot fi încadrate în două categorii: cele care urmăresc fericirea noastră şi cele care urmăresc fericirea altor persoane, iar de multe ori, oamenii sunt puşi în faţa necesităţii de a alege între cele două scopuri, care nu pot fi atinse simultan.

Modelul matematic construit de cercetătorii de la UCL și bazat pe decizii ce urmăresc fericirea personală imediată pare să nu ţină cont de o întreagă categorie de oameni, pentru care fericirea este un efect secundar al eforturilor depuse pentru alte persoane şi nu rezultatul unui efort depus în mod special pentru a obţine fericirea.

Aici pot intra voluntarii, misionarii și, ca un caz interesant, persoanele care suferă de Sindrom Williams și care sunt interesate în mod autentic de oameni, își doresc cu ardoare să aibă mulţi prieteni și să îi vadă pe cei din jur fericiţi. Se știe că 100% din pacienţii cu SW sunt însufleţiţi de bunătate, 90% caută compania altora, 87% empatizează cu durerea celor din jur, 84% sunt interesaţi de binele celorlalţi, 83% sunt altruiști/iertători, iar 75% se bucură atunci când altora le iese ceva bine.

O veste bună

Dar chiar și așa, făcând abstracţie de oamenii care își găsese propria fericire în fericirea altora, și acest model de calcul vine să susţină toate studiile care au arătat că banii nu aduc fericirea. În timpul experimentului s-a observat că banii sau punctele acumulate nu au fost un predictor bun pentru nivelul de fericire al participanţilor.

Banii și bunurile materiale nu aduc fericirea, iar pe termen lung pot contribui la degradarea bunăstării interioare, este concluzia unei serii de descoperiri știinţifice, scrie Huffington Post. Dragostea de bani poate crește dimensiunea dramatică a unui eveniment nefericit, iar cercetătorii au observat că în momentele dificile, persoanele avide de bani au tendinţa de a apela la „mecanisme materialiste”, ca de exemplu cumpăratul compulsiv și impulsiv.

Totodată, bunurile materiale nu ne pot satisface niciodată pe deplin, pentru că întotdeauna ne putem dori mai mult, astfel încât îndeplinirea obiectivului materialist devine dificil de realizat. Nu același lucru se întâmplă însă în alte aspecte ale vieţii noastre. În acest sens, prof. Ed Diener, expert în psihologie și știinţa fericirii la Universitatea din Illinois, oferă ca exemplu relaţiile sociale și prietenii, de care ne bucurăm pur și simplu, fără a avea nevoie de mai mult.

Fericirea e un risc asumat

Dacă fericirea nu ţine de un bun material câștigat ca urmare a deciziei pe care am luat-o, atunci de ce ţine? Studiul cercetătorilor arată că fericirea de moment depinde mai degrabă de diferenţa dintre așteptarea pe care am avut-o și ceea am primit în final.

„Dacă vrei să știi cât de fericit sunt, nu mă întreba ce salariu am. Întreabă-mă ce salariu am comparativ cu alţi profesori sau cu ce salariu am avut în trecut. Această diferenţă, negativă sau pozitivă, este ceea ce contează de fapt”, explică profesorul de economie comportamentală Andrew Oswald, care nu a luat parte la studiu. El a fost impresionat că o singură ecuaţie pare a prezice cu acurateţe fericirea la un moment dat, având în vedere „cât de imprevizibili sunt oamenii”.

Dacă fericirea noastră de moment ţine de diferenţa dintre așteptări și rezultate, atunci cel mai simplu ar fi ca pentru cât mai multe momente de fericire să avem așteptări cât mai joase. Este logic să crească șansele ca la final să fim fericiţi atunci când ne așteptăm la puţin și primim mult.

Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că așteptările ne afectează fericirea chiar dinainte să aflăm care este rezultatul deciziei noastre. De exemplu, dacă am făcut planuri să ne întâlnim cu un prieten la restaurantul nostru favorit, așteptările pozitive cresc nivelul de fericire chiar din momentul în care am conceput planul.

Modelul arată că, atât pesimismul, cât și optimismul sunt deopotrivă cauza fericirii și nefericirii noastre, rezultatul fiind întotdeauna un risc asumat. Poate că ceea ce ar putea să ne crească nivelul de fericire, indiferent dacă am fost pesimiști de la început sau dacă rezultatul a fost cel care a dezamăgit, este credinţa că „totul se termină cu bine într-un sfârșit, iar dacă nu e bine, atunci nu e sfârșitul”.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.