Da, trăim într-o eră extrem de competitivă. Zilnic vedem în jurul nostru cum se scrie legea junglei: cel mai puternic câștigă. Ne-a intrat deja în minte că doar așa funcţionează lucrurile și așa îi învăţăm și pe copiii noștri. Din fericire, ne înșelăm. Se poate și altfel.

David Rand este un cercetător de la Universitatea Yale. Centrul său de cercetare, Human Cooperation Lab, este dedicat examinării consecinţelor și eficienţei unui comportament cumsecade între colegi, iar rezultatul se menţine constant an de an: să fii bun este bine atât pentru indivizi, cât și pentru afacere.

Recent, un profesor de la Universitatea Georgetown deplânsese lipsa de civilitate la locul de muncă, după ce sondajele i-au arătat că numărul celor care se plâng că sunt trataţi rău la locul de muncă a crescut de la un sfert în 1998 la mai mult de jumătate în 2011. Experienţa a făcut să prindă rădăcini ideea că bun înseamnă fraier, însă studiile arată că de fapt este chiar invers.

Conform teoriei reciprocităţii indirecte, chiar dacă interlocutorul te tratează prost atunci când tu te comporţi cu bunăvoinţă, alţi colegi vor observa comportamentul tău, își vor face o impresie bună despre tine și vor fi cooperanţi la rândul lor, pentru că știu că se pot aștepta la același tip de răspuns. Desigur, spune Rand, există și companii unde această reciprocitate nu este percepută și, prin urmare, nu se manifestă. El le recomandă directorilor și managerilor să descurajeze acest tip de gândire.

„O organizaţie este o mână de oameni care încearcă să facă ceva împreună. Ţinta este de a-i face pe membrii organizaţiei să pună binele organizaţiei deasupra propriului bine.“ O asemenea concluzie presupune ca angajaţii să se comporte frumos chiar și atunci când au de-a face cu cineva în care nu au încredere sau când persoana respectivă se poartă urât cu ei. De multe ori, se poate ca la mijloc să fie o simplă greșeală, însă pierederea unor posibili aliaţi costă. În studiile sale, Rand a observat că „strategia care aduce cei mai mulţi bani este să treci cu vederea un eveniment neplăcut și să lași cealaltă persoană să profite de tine de două, trei ori“.

Studiile lui Rand nu sunt singurele care propun acest model. Într-un sondaj realizat în 2014 de firma de PR Ketchum, concluzia este că „se face o mutare seismică de la un model de leadership învechit, macho, de comandă, control și decizii solitare, la un model mai feminin“, care valorizează calităţile relaţionale.

Nu în ultimul rând, studiul lui Fref Kiel, care a intervievat 84 de directori de firmă și pe 8.000 dintre angajaţii lor, pe parcursul a șapte ani, arată că oamenii muncesc mai mult și cu mai multă plăcere atunci când se simt respectaţi și puși în valoare. Directorii care posedă următoarele patru virtuţi esenţiale de integritate, compasiune, responsabilitate, capacitate de iertare conduc companii care sunt de cinci ori mai profitabile, faţă de companiile conduse de oameni care sunt mai orientaţi către popria persoană, arată același studiu, conform The Atlantic.