De ce Facebook dăunează grav sănătăţii mintale

6188

Dincolo de oportunităţile oferite de Facebook, reţeaua de socializare vine cu un cost psihologic imens pentru sutele de milioane de utilizatori care accesează zilnic platforma – au arătat o serie de studii.

Statul pe Facebook poate avea un efect negativ asupra modului în care utilizatorii reţelei își percep corpul, potrivit unei cercetări comandate de Centrul pentru Tulburări de Alimentaţie din SUA. Studiul, la care au participat persoane între 16 și 40 de ani, a arătat că aproape jumătate dintre acestea (44%) „își petrec timpul dorindu-și să aibă un corp și o greutate similară cu a unui prieten, atunci când se uită la fotografiile de pe Facebook”. Circa 37% dintre participanţi au declarat că „simt că trebuie să schimbe anumite părţi ale corpului lor atunci când își compară corpul cu cel afișat de un prieten în pozele de pe Facebook”, iar 32% dintre aceștia susţin că „sunt cuprinşi de tristeţe când își compară pozele de pe Facebook cu cele ale prietenilor”.

Reţelele de socializare au dat naștere unui fenomen periculos pentru sănătatea mintală a utilizatorului, denumit FOMO (Fear Of Missing Out). Sindromul este caracterizat de o stare de anxietate și teamă că rămâi pe dinafară, că ratezi ultimele noutăţi și oportunităţi importante. Circa 72% dintre persoanele de 18-33 de ani suferă de FOMO, iar cei mai afectaţi din acest punct de vedere sunt bărbaţii, potrivit unui studiu efectuat de JWT Intelligence. Această frică poate duce la stări de depresie, rușine sau comportamente violente.

Pentru unii utilizatori, Facebook poate avea același impact cu drogurile, creând dependenţă. Fenomenul a atras atenţia experţilor de la Universitatea din Bergen, care au creat un instrument de evaluare a obsesiei dezvoltate de utilizatori pentru această platformă, numit Scala de Dependenţă de Facebook. Potrivit studiului, femeile, tinerii și persoanele anxioase și nesigure din punct de vedere social sunt cele mai predispuse să folosească excesiv reţeaua de socializare.

Scala creată de experţi are la bază o listă de șase afirmaţii la care respondenţii trebuie să se raporteze precizând în ce măsură li se aplică (foarte rar, rar, uneori, frecvent, foarte frecvent). Afirmaţiile fac referire la cât de des simte utilizatorul nevoia de a folosi reţeaua de socializare, frecvenţa cu care se gândește la accesarea Facebook, influenţa negativă a utilizării Facebook asupra vieţii profesionale, încercările nereușite de a nu mai accesa reţeaua, sentimentele negative provocate de interzicerea utilizării reţelei și tendinţa de a folosi Facebook pentru a uita de problemele personale. Cei care au răspuns la cel puţin patru dintre aceste întrebări cu „frecvent” sau „foarte frecvent” prezintă un risc crescut de dependenţă de Facebook.

Utilizarea Facebook are un efect distructiv și asupra sănătăţii psihologice a copiilor și adolescenţilor. În cazul adolescenţilor, accesarea frecventă a reţelei poate crește gradul de narcisism, conform Asociaţiei Psihologice Americane. În cazul tinerilor, obiceiul poate crește riscul dezvoltării unor probleme grave, precum „comportamente antisociale, manie și tendinţe agresive”.