Coreea de Sud face eforturi pentru a stopa epidemia de sinucideri

405

Coreea de Sud intenţioneză să incrimineze legal pacturile de sinucidere, într-un efort de a reduce incidenţa extrem de ridicată a suicidurilor în această ţară.

Un „pact de sinucidere” este un plan împărtășit de cel puţin două persoane de a-și curma viaţa în același timp sau la momente diferite. Conceptul este unul considerat important în studiul fenomenului sinuciderilor. Incriminarea acestor „promisiuni” fatale este doar una dintre măsurile adoptate recent de cabinetul sud-coreean în încercarea de a înjumătăţi rata sinuciderilor în următorii cinci ani. Potrivit Korean Times, participarea la un pact de sinucidere va constitui infracţiune, iar un milion de funcţionari publici vor fi instruiţi pentru a forma o reţea specializată în prevenirea suicidului. Conform noului set de măsuri, producătorii de desene animate web sau de seriale TV vor fi obligaţi să respecte o grilă de reguli menite să împiedice apariţia unor producţii care să încurajeze sau să glamourizeze sinuciderea. Totodată, ofiţerii militari vor fi nevoiţi să treacă un test de personalitate bianual, iar soldaţii vor fi obligaţi să participe la cursuri de prevenire a sinuciderii.

Între ţările din lumea industrializată, Coreea de Sud – a patra mare economie a Asiei – are cea mai mare rată a sinuciderilor. La nivel global, ea este a doua între ţările care înregistrează cele mai multe suiciduri. Aceasta, deși, notează The Telegraph, între aceleași ţări, Coreea de Sud are cea mai mare rată de supravieţuire în cazurile grave de cancer și de accidente vasculare cerebrale. În plus, este ţara cu a noua cea mai scăzută rată a obezităţii din lume și cea de-a treia cu cea mai lungă speranţă de viaţă.

În 2015, Coreea de Sud a raportat nu mai puţin de 13.500 de sinucideri, adică aproximativ 40 de sinucideri pe zi, având cea mai mare rată din lume la copiii cu vârste între 10 și 19 ani.

Într-o cultură care accentuează sârguinţa, modestia și stoicismul, precum și menţinerea intactă a onoarei familiei, teama de eșec și de stigmat este una dintre principalele cauze ale tulburărilor mintale. Sud-coreenii trăiesc constant sub presiune, de la stadiul de elevi sufocaţi de așteptările academice până la cel de persoane active în câmpul muncii, unde lucrează până la extenuare, apoi beau până la comă alcoolică, după muncă. Chad Ebesutani, psiholog licenţiat la Centrul Internaţional de Psihologie și Consiliere privind Locul de Muncă, din SUA, spunea că societatea sud-coreeană insistă foarte mult pe o „concentrare foarte mare și unidimensională asupra unei definiţii a succesului”. Așa se face că 78% dintre vârstnicii coreeni cred că depresia denotă o persoană slabă. Problemele legate de lipsa siguranţei și de sănătatea mintală, precum și reticenţa de a declara aceste boli au la bază „temerea [culturală a] coreenilor de a fi diferiţi”, subliniază Ebesutani.

Aproximativ 40% dintre cei care se sinucid o fac sub influenţa alcoolului. Potrivit Euromonitor International, sud-coreenii sunt cei mai mari consumatori de alcool distilat (tărie) din lume. Adulţii coreeni consumă în medie 14 pahare de alcool pe săptămână, în comparaţie cu americanii, care se opresc la trei pahare pe săptămână. Consumul ridicat de alcool din Coreea de Sud se află în legătură directă cu o anumită cultură a extenuării și cu activităţile de lucru hipersolicitante, dar și cu nevoia de relaxare. Alcoolismul costă Coreea de Sud peste 2 miliarde de dolari anual și este cauza a mii de morţi în fiecare an. Cu toate acestea, abuzul de alcool este considerat mai acceptabil din punct de vedere social decât vizitele psihiatrice pentru a trata bolile mintale.

În ciuda problemelor cu care se confruntă, coreenii nu realizează că sunt deprimaţi, se feresc să recunoască problemele mintale cu care se confruntă, iar cei care solicită ajutor specializat reprezintă un procent foarte mic.

Un studiu guvernamental recent, citat de ozy.com, a constatat că marea majoritate a victimelor suicidului au căutat recent tratament specializat, însă nu pentru probleme de sănătate mintală, ci pentru afecţiuni fizice, cum ar fi oboseală, concentrare slabă, dureri abdominale și dureri de cap.

Un caz mediatizat a fost sinuciderea starului pop coreean Kim Jong-hyun (27 de ani), în decembire anul trecut. În scrisoarea de adio, Kim Jong-hyun acuza presiunea zdrobitoare pe care o simţea ca celebritate în Coreea de Sud. „Sunt frânt din interior. (…) Depresia, care m-a consumat treptat, m-a devorat în cele din urmă și nu am putut să o înving”, scria Kim.

Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, la nivel global, la fiecare 40 de secunde cineva se sinucide. Potrivit aceluiași raport, în fiecare an sinuciderea a curmat mai multe vieţi decât conflictele și catastrofele naturale, reprezentând anual peste jumătate din numărul total de 1,5 milioane de decese din lume. S-a constatat că ratele de sinucidere au fost cel mai ridicate la nivel global în rândul celor de 70 de ani și a doua cauză principală de deces pentru persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani. În afară de a ajuta ţările să își planifice contribuţiile și acţiunile, un cadru eficient, utilizat împreună cu alte instrumente de monitorizare și evaluare, ar diminua lacunele din evaluarea riguroasă a fenomenului sinuciderii. Strategii de prevenire, intervenţii inovatoare au fost remarcate și implementate pe plan internaţional, eficacitatea lor urmând a fi evaluată, accentuează raportul.

În ţara noastră, rata sinuciderilor este peste media europeană. Printre categoriile cele mai predispuse sunt adolescenţii cu vârste între 15 și 19 ani și adulţii cu vârste între 50 și 54 de ani, potrivit unui sondaj Eurostat. În rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, 6,3 decese la 100.000 de locuitori sunt sinucideri, faţă de media europeană de 4,6 decese la 100.000 de locuitori.

DISTRIBUIE: