Cum poate Facebook să decidă cine iese președinte

1035

Pentru campania electorală de anul acesta, este emblematică platforma YES LA VOT, creată de Știrile ProTV. Aceasta le oferă românilor informaţii imparţiale despre candidaţi și „readuce puterea în mâinile alegătorilor”, punând accentul pe ceea ce îi doare pe români și nu pe ceea ce promit politicienii. Însă, cu ajutorul Facebook, s-ar putea să fi făcut mai mult decât atât.

„Acest proiect a pornit de la o realitate românească ce a început să fie din ce în ce mai vizibilă în ultimii ani: românii, în special tinerii, nu mai merg la vot. Oamenii și-au pierdut încrederea în clasa politică și s-au resemnat. Acum este momentul ca românii să își reamintească faptul că nu este vorba despre persoana pe care o votează, ci pentru ce votează”, scrie Știrile ProTV.

Am avut ocazia să vedem la televizor și pe internet videoclipuri cu unii dintre susţinătorii campaniei, precum Tudor Chirilă, Dragoș Bucurenci sau Andi Moisescu, însă ceea ce este probabil să ne fi influenţat în realitate comportamentul de vot a fost mai degrabă evenimentul #yeslavot organizat pe Facebook, unde prietenii și cunoștinţele noastre au putut să îţi exprime public intenţia de a vota pe 2 noiembrie.

Cei 61 de milioane de păcăliţi

Tot pe 2 noiembrie, dar în 2010, americanii au votat pentru reprezentanţii Senatului Statelor Unite. Aceasta a fost ocazia perfectă pentru un experiment social inedit, primul care avea să arate cum pot influenţa acţiunile online comportamentele reale ale alegătorilor. Experimentul a fost derulat de Facebook împreună cu o echipă de cercetători de la Universitatea din California, San Diego, şi condus de profesorul James Fowler. Rezultatele au apărut ulterior în jurnalul de specialitate Nature.

Dintre utilizatorii Facebook, 61 de milioane au primit un mesaj care le aducea aminte că în ziua respectivă sunt alegeri, împreună cu un link unde puteau să localizeze secţii de votare și pozele a până la 6 prieteni care apăsaseră butonul „Eu am votat” din mesaj. Utilizatorii aveau și ei opţiunea de a apăsa acel buton. Pentru comparaţie, un alt grup de 611.000 de persoane au primit același mesaj, dar fără pozele prietenilor care votaseră deja. Iar ca grup de control, alţi 613.000 de utilizatori care au folosit reţeaua în acea zi nu au primit niciun mesaj care să le aducă aminte să voteze.

Rezultatele arată că mesajele sociale au o mai mare influenţă decât mesajele pur informative. Conform LiveScience, probabilitatea ca utilizatorii să activeze și ei butonul „Eu am votat” a fost cu 2,08% mai mare în cazul celor care au văzut mesajul împreună cu pozele prietenilor, faţă de cei care au primit mesajul fără poze. Totodată, probabilitatea ca aceștia chiar să meargă la vot a fost cu 0,39% mai mare decât în cazul celuilalt grup.

De fapt, cercetătorii au văzut că mesajul informativ, fără componenta socială, nu a avut absolut nicio influenţă asupra comportamentului în viaţa reală. Cei care au primit mesajul acesta nu au fost cu nimic mai convinși să voteze decât cei care nu au primit niciun mesaj. Mai mult decât atât, se pare că doar primii 10 din cei mai apropiaţi prieteni reușesc să facă o schimbare în comportamentul real.

În final, cercetătorii au tras concluzia că mesajul transmis prin „micul” lor experiment a influenţat direct 60.000 de persoane să voteze și indirect încă 280.000, iar efectul a fost la fel de puternic asupra liberalilor, cât și asupra conservatorilor, a declarat Fowler.

Experimentele continuă

Conform The Atlantic, Facebook și-a repetat experimentul și în 2012, când, deși ar fi promis să facă activ butonul „Eu am votat” pentru toţi utilizatorii, nu a făcut acest lucru și a continuat testele. Conform unui articol publicat abia săptămâna trecută, se pare că și în 2012 butonul a servit mai multor curiozităţi.

„Cei mai mulţi, dar nu toţi adulţii care folosesc Facebook în SUA au avut o variantă sau alta a butonului pe pagina lor. Dar pentru unii, butonul a apărut aproape seara, iar alţii au raportat că au apăsat pe buton, dar nu au văzut nimic din activitatea de vot a prietenilor, în feed. Facebook spune că peste 9 milioane de oameni au folosit butonul în ziua alegerilor, dar nu au publicat nici până acum rezultatele experimentului”, scrie Mother Jones.

Un vicepreședinte al Facebook ar fi declarat pentru această publicaţie că au continuat experimentele în 2012 în primul rând pentru a vedea dacă schimbarea textului de pe buton de la „Sunt alegător” la „Eu am votat” sau la altceva afectează numărul de click-uri, dar până la publicarea rezultatelor academice nu se poate face publică nicio concluzie.

Posibilităţi multiple

De ce contează atât de mult? „Ceea ce am demonstrat aici este că aceste două lumi nu sunt separate. Lumea online și lumea reală se influenţează una pe alta. În acest caz, am aflat că acest mesaj care s-a distribuit online a afectat comportamentul în lumea reală. A convins o treime dintr-un milion de oameni să voteze”, declara Fowler.

Facebook deja cunoaște extrem de multe lucruri despre noi, de la afilierea politică și până la data la care am putea divorţa. Acum Fowler spune că reţeaua socială și altele ca ea pot să schimbe cu adevărat lumea reală prin influenţarea comportamentului de vot. Dar nu e vorba aici doar de politică, ci și de campanii sociale, de sănătate etc.

Însă, revenind la politică, potenţialul este enorm. Analizând experimentul din 2010, profesorul de drept Jonathan Zittrain, de la Harvard, spune că alegerile prezidenţiale din 2000, când George W. Bush a câștigat în Florida cu un avans de 537 de voturi, ar fi putut la fel de bine să fi fost „reglate” de butonul Facebook, dacă ar fi existat pe atunci.

Pentru companie, ar fi extrem de simplu să folosească informaţiile pe care le are despre utilizatori pentru a trimite selectiv mesajul social cu butonul respectiv și a înclina astfel balanţa în favoarea unuia dintre candidaţi, fără ca cineva să își dea măcar seama. Trebuie doar ca o anumită populaţie să vadă butonul… și gata schimbarea! Acest lucru deja se întâmplă într-un fel, pentru că studiile au arătat că în mod special tinerii și mai ales femeile cad pradă acestor strategii.

Cel mai bine ar fi dacă, pe viitor, Comisia Federală pentru Comunicaţii ar reglementa folosirea acestui buton, la fel cum a făcut în cazul mesajelor subliminale din anii 1970, cel puţin până când societatea va putea înţelege mai profund abilitatea reţelelor sociale, în mod special Facebook, de a influenţa alegerile, și nu numai, propune Zittrain.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.