Facebook își recunoaște vina privind incitarea la ură în Myanmar

51

O organizaţie neguvernamentală specializată în drepturile omului care a auditat compania Facebook Inc a concluzionat că aceasta nu a reușit să ia măsurile necesare pentru a preveni situaţia ca reţeaua să fie folosită ca mijloc de incitare la violenţă în Myanmar.

Raportul, contractat chiar de Facebook Inc, recomandă companiei să aplice politici mai restrictive asupra conţinutului său, să consolideze legăturile cu autorităţile din Myanmar și cu grupurile reprezentante ale societăţii civile, precum și să publice cu regularitate informaţii despre progresul activităţii sale de autoreglare în ţară.

„Facebook a devenit un instrument foarte eficient pentru cei care caută să răspândească ură și să facă rău”, a notat în raportul său organizaţia Business for Social Responsability (BSR).

Alex Warofka, manager de politică de produs la Facebook, declara că raportul BSR a demonstrat că „anterior anului curent, nu făceam suficient pentru a preveni folosirea platformei noastre pentru alimentarea diviziunilor și incitarea la violenţă offline. Suntem de acord că putem și trebuie să facem mai mult.” Compania, care nu are un sediu fizic în Myanmar, a angajat anul acesta circa 100 de vorbitori nativi de burmeză și estimează că a luat măsuri privind circa 64.000 de bucăţi de conţinut care încălcau politica Facebook privind discursul de ură.

Facebook are în prezent circa 20 milioane de utilizatori în Myanmar și, pentru majoritatea acestora, reţeaua este principala lor sursă de informare, mai ales în condiţiile în care presa din ţară este aservită politic. Organizaţia BSR spune însă că Facebook este constant folosit de „actori politici rău-intenţionaţi” pentru a răspândi ură, a incita la violenţă și a coordona acte de prejudiciere a unei ţinte sociale sau a alteia.

Raportul comandat de Facebook Inc susţine că anul acesta reţeaua a făcut progrese în privinţa combaterii discursului de ură în Myanmar, însă că, din cauza „contextului social și politic complex din Myanmar”, gigantul tech încă nu ţine problema sub control.

Mare parte din discursul urii online în Myanmar a avut drept ţintă minoritatea musulmană rohingya. Un vârf de viralizare a urii împotriva acestei minorităţi a fost înregistrat în aprilie anul trecut, în timpul crizei rohingya izbucnite după ce armata a efectuat un raid într-un sat de etnici musulmani, lăsând în urmă zeci de mii de morţi. O misiune ONU în Myanmar estima numărul refugiaţilor dislocaţi de această criză la 700.000, mulţi dintre ei cu traume psihice grave, fiind victime sau expuși la violuri și atacuri, unii asistând și la incendierea caselor natale.