Studiu: Mai mult Facebook, mai puţină stare de bine

285

În general, interacţiunea socială îi ajută pe oameni să își întărească relaţiile. Totuși reţelele de socializare s-au extins în ultimul deceniu, iar aspectele negative au devenit tot mai evidente. Un studiu recent arată că Facebookul influenţează în rău așa numita „stare de bine” (well-being).

Un studiu Deloitte a constatat că, pentru mulţi utilizatori de smartphone-uri, verificarea aplicaţiei este primul lucru pe care îl fac în dimineaţa – de multe ori chiar înainte de a se da jos din pat, arată un articol al publicaţiei Harvard Business Review. Această observaţie este în acord cu datele furnizate de companie anul trecut, care recunoștea că, în medie, un utilizator Facebook petrece aproape o oră în fiecare zi pe site-ul de socializare.

Studiul de faţă, coordonat de cercetători de la Universitatea Yale și Universitatea din California, a arătat modul în care utilizarea Facebookului influenţează starea de bine a unei persoane. Experţii au folosit trei categorii de date de la 5.208 utilizatori, pentru a vedea modificarea stării de bine în asociere cu utilizarea reţelei de socializare, pe o perioadă de doi ani. În măsurarea stării de bine au fost urmăriţi factori precum satisfacţia vieţii de zi cu zi, percepţia individului asupra propriei sănătăţi mintale și asupra sănătăţii fizice, dar şi indicele de masă corporală. În privinţa Facebookului au fost urmărite like-urile, crearea propriilor postări şi click-urile pe link-uri.

De asemenea, pentru a contura contrastul dintre relaţiile non-online și cele din lumea virtuală, cercetătorii le-au cerut respondenţilor să numească până la patru prieteni cu care discută subiecte importante și tot până la patru prieteni cu care obișnuiesc să își petreacă timpul liber.

Rezultatele au arătat că, în timp ce relaţiile sociale sunt puternic corelate cu starea de bine, utilizarea aplicaţiei Facebook a fost asociată negativ cu bunăstarea generală și, mai ales, cu sănătatea mintală. S-a constatat că obișnuinţa de a da like-uri şi click pe link-urile altora poate duce, în timp, la o reducere semnificativă a nivelului de satisfacţie a vieţii.

În general, autorii studiului au constatat că declinul stării de bine este rezultatul nu doar al calităţii interacţiunilor în cadrul social media, ci și al cantităţii de timp investit în această zonă. „În contextul în care timpul petrecut în faţa monitoarelor, în general, poate fi problematic, situaţia cea mai complicată referitoare la social media este că, în timp ce o utilizăm, avem impresia că ne angajăm într-o interacţiune socială semnificativă”, spun coautorii Holly B. Shakya și Nicholas A. Christakis. „Rezultatele noastre sugerează că natura și calitatea tipului de conexiune nu pot fi un substitut pentru interacţiunea cu lumea reală, de care avem nevoie pentru o viaţă sănătoasă.”

De fapt, nu este pentru prima oară când se demonstrează că, dincolo de oportunităţile oferite de Facebook, reţeaua de socializare vine cu un cost psihologic semnificativ. Utilizarea social media poate reduce implicarea în activităţi utile, creşte comportamentul sedentar, duce la dependenţa de internet şi scade stima de sine prin comparaţii sociale nefavorabile. De exemplu, un studiu realizat în Germania, pe un eşantion de 584 de persoane, a arătat că cei care folosesc Facebookul aproape numai pentru a urmări şi a vedea ce fac alţii, și nu pentru a comunica sunt predispuși riscului de a suferi probleme emoţionale. Statul pe Facebook poate avea un efect negativ până și asupra modului în care utilizatorii reţelei își percep corpul, potrivit unei cercetări comandate de Centrul pentru Tulburări de Alimentaţie din SUA. Mai mult, în cazul adolescenţilor, accesarea frecventă a reţelei poate crește gradul de narcisism, conform Asociaţiei Psihologice Americane.

Psihologul Robert Simmermon spunea că, „dacă ar veni pe Pământ un marţian şi s-ar uita pe Facebook, ar gândi că suntem cele mai fericite fiinţe din univers”. Dincolo de nota ușor ironică a observaţiei, nu este greu de dedus că realitatea este mult diferită. Se pare că nici măcar like-urile nu sunt atât de aducătoare de fericire, în ciuda impresiei pe care pot să o genereze. „Avem atâtea moduri diferite de a comunica, prin intermediul telefoanelor, cu ajutorul Twitterului și al Facebookului. Am acces la tot ceea ce faci tu zi de zi, iar acest lucru îmi poate alimenta insecurităţile și emoţiile de gelozie, deoarece simt că nu fac atât de multe lucruri interesante ca tine”, puncta psihiatrul Johnny Lops.

DISTRIBUIE: