Știinţa dezvăluie 4 lucruri surprinzătoare despre personalitatea umană

1044

Chiar și atunci când ai impresia că te cunoști bine pe tine însuţi, anumite acţiuni sau chiar gânduri pe care le nutrești te pot surprinde. În spatele naturii umane se ascund numeroase necunoscute, pe care o serie de studii au încercat să le afle.

Stăpânirea de sine – secretul succesului

În perioada anilor 1960, un grup de cercetători de la Universitatea Stanford a efectuat un experiment denumit The Marshmallow Test (Testul Bezelei), prin care au vrut să observe acele procese mentale care îi determină pe oameni să aibă o voinţă mai puternică sau mai slabă, notează New Yorker. La studiu au participat câteva sute de copii de patru ani care au avut de ales fie să primească pe loc o recompensă constând într-o bezea, fie să aștepte un sfert de oră, iar atunci vor primi două dulciuri, arată publicaţia Time. Apoi au fost lăsaţi într-o cameră, împreună cu ispita dulce. Deși majoritatea copiilor au ales varianta a doua, o parte din aceștia au căzut pradă ispitei și au mâncat bezeaua. Cei care au rezistat cu succes tentaţiei au recurs la diverse strategii de distragere a atenţiei, de la acoperirea ochilor sau lovirea mesei, până la întoarcerea cu spatele la ispită. Studiile efectuate ulterior au arătat că micuţii care nu s-au lăsat seduși de ispititoarea bezea au avut un risc mai mic, în perioada liceului, de a se confrunta cu diverse probleme de comportament, cu obezitatea și chiar cu consumul de droguri, în raport cu cei care au căzut pradă tentaţiei.

Un alt studiu, efectuat de University of Chicago Booth School of Business, a ajuns la concluzia contraintuitivă conform căreia abilitatea de autocontrol și puterea de a aștepta ne ajută să devenim mai răbdători, lucru care ne ajută să luăm decizii mult mai înţelepte când vine vorba de propriile resurse financiare. Unul dintre autorii studiului, Ayelet Fishbach, a declarat că „atunci când oamenii așteaptă, acest lucru îi determină să aprecieze mai mult valoarea acelui lucru pe care îl așteaptă, iar acea valoare ridicată îi determină să devină răbdători”.

Puterea corupe judecata

Experimentul Închisorii Stanford este poate cel mai potrivit exemplu pentru demonstrarea modului în care deţinerea puterii poate schimba negativ comportamentele. În cadrul acestui demers știinţific, efectuat de Philip Zimbardo, 24 de participanţi au pus în scenă viaţa din interiorul unei închisori: o parte din aceștia au interpretat rolul gardienilor, iar o altă parte, pe cel al deţinuţilor. Deși desfășurarea lui a fost programată pe o perioadă de două săptămâni, experimentul s-a oprit după primele șase zile. Motivul întreruperii a fost faptul că participanţii și-au luat atât de în serios rolul, încât „gardienii” au început să abuzeze de puterea cu care au fost învestiţi pentru a le face viaţa „deţinuţilor” un coșmar. Așa cum sublinia scriitorul A.L. Kennedy într-un articol pentru BBC, „falsa scenă devenise o lume reală și periculoasă a cruzimilor excaladare”.

Stima de sine „prelungește viaţa”

Un studiu care a analizat efectul câștigării și nominalizării, dar pierderii premiului Oscar în rândul actorilor, a descoperit că cei distinși cu acest premiu au trăit cu patru ani mai mult decât cei care nu l-au primit, arată ABC News. De asemenea, câștigarea mai multor premii Oscar a prelungit viaţa actorilor cu până la șase ani, în raport cu cei care au pierdut cursa pentru premiu. Coordonatorul studiului, dr. Donald Redelmeier, directorul clinicii de epidemiologie Sunnybrook și al Women’s College Health Sciences Center din Toronto, a declarat că „nu spunem că vei trăi mai mult dacă vei câștiga un Premiu Oscar. Sau că oamenii ar trebui să ia lecţii de actorie. Descoperirea noastră de bază este pur și simplu că factorii sociali sunt importanţi”, citează sursa. Expertul punctează că pentru păstrarea sănătăţii, stima de sine pe care fiecare dintre noi și-o poartă este vitală.

Elementul esenţial pentru fericire

În urma amplului proiect Harvard Grand Study, cea mai importantă descoperire făcută de cercetători a fost că relaţiile pe care le cultivăm de-a lungul vieţii, dragostea și sprijinul celorlalţi au cea mai mare însemnătate pentru existenţa noastră, a declarat coordonatorul studiului în perioada 1972-2004, George Vaillant, psihiatru la Harvard, pentru The Atlantic. Pe lângă această lecţie valoroasă, cercetarea a mai desprins alte patru învăţături preţioase: faptul că puterea și banii nu ne pot „cumpăra” mai multă fericire, modul constructiv în care tratăm problemele și obstacolele ne alimentează starea de bine, iar satisfacţia interioară depinde de relaţiile pe care le construim.