Cine este primul Om Bionic din lume

379

Deși poate merge, poate vorbi, iar în pieptul său bate o inimă, Rex este primul Om Bionic realizat din proteze umane avansate, creat de cercetătorii britanici, informează Live Science.

Prototipul a costat aproape un milion de dolari și a fost construit și asamblat atât din proteze ale părţilor corpului, cât și din organe artificiale donate de laboratoare din toată lumea, sub îndrumarea experţilor în robotică Rich Walker și Matthew Godden de la Shadow Robot Co. Robotul poartă o mână bionică similară cu cea a psihologului social Bertolt Meyer de la Universitatea din Zurich, cu o încheietură ce se poate roti complet și care are motoare la fiecare deget. Gleznele sale au fost proiectate de bioinginerul Hugh Herr, de la MIT Media Lab. Expertul și-a pierdut picioarele în perioada adolescenţei, după ce a fost prins într-un viscol și poartă o proteză similară. Protezele picioarelor sunt susţinute de un exoschelet robotic, denumit Rex.

De asemenea, Omul Bionic are un set aproape complet de organe interne artificiale, incluzând inima, plâmânii și traheea, pancreasul, splina, rinichii, sistemul circulator funcţional și sânge. Inima care bate în pieptul lui Rex a fost folosită în cazul a peste 100 de pacienţi care așteaptă un transplant, pentru a le înlocui organul afectat pe o perioadă de 6, până la 12 luni, a declarat Walker. Cu toate acestea, Omul Bionic nu are încă stomac, ficat sau intestine. Aceste organe sunt mult prea complexe pentru a putea fi create în laborator.

Cercetătorul punctează că au avut la dispoziţie numai șase luni pentru a crea din protezele primite robotul. De asemenea, el susţine că abilităţile Omului Bionic de a apuca obiecte cu mâinile robotice sunt impresionante, dar în anumite momente, acesta mai scapă lucrurile. În plus, acesta poate purta o conversaţie, însă o problemă enunţată de Walker este faptul că robotul are personalitatea „unui băiat enervant de 13 ani din Ucraina". În ceea ce privește chipul, acesta seamănă cu cel al lui Meyer.

Conceperea lui Rex, un robot atât de asemănător omului, naște însă câteva dileme de ordin etic și filosofic, legate de existenţa unei ameninţări privind sensul de a fi om sau de faptul că ar fi greșit sau nu ca oamenii să aibă acces la tehnologii de extindere a vieţii, subliniază Live Science. „Conservarea și calitatea vieţii au devenit, de fapt, o chestiune de ordin tehnic și economic", a declarat Walker în acest sens.